Spitalul „Mama și Copilul” versus eșecul de la Infecțioase
Ilie Bolojan, lider proeminent al Partidului Național Liberal, a efectuat o vizită la Constanța, concentrându-se pe stadiul lucrărilor la noul Spital „Mama și Copilul”. Deplasarea sa, descrisă de unele surse ca fiind „secretă”, a avut loc în contextul unei recente dezamăgiri majore pentru administrația locală: pierderea finanțării prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, o investiție crucială pentru oraș.
Florin Mitroi, președintele Consiliului Județean Constanța, a confirmat scopul vizitei lui Bolojan, subliniind că acesta a dorit să se asigure că proiectul Spitalului „Mama și Copilul” respectă graficele de execuție și avansează conform termenelor asumate. Mitroi l-a lăudat public pe Bolojan pentru „sprijinul constant acordat județului Constanța și pentru implicarea în proiectele de investiții care contribuie la modernizarea sistemului medical și la îmbunătățirea serviciilor de sănătate oferite constănțenilor”. Această declarație, citată de publicația Știri Constanța, vine în contrast cu situația spitalului de Infecțioase.
Vizita lui Bolojan a avut loc la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei”, deși principalul său obiectiv a fost evaluarea proiectului „Mama și Copilul”, un proiect de anvergură derulat sub egida Consiliului Județean. Este demn de remarcat, potrivit informațiilor din presă, că Bolojan a evitat o vizită la Primăria Constanța, instituție condusă tot de un liberal, Vergil Chițac, care a anunțat public la 1 iulie 2026 pierderea finanțării PNRR pentru Spitalul Clinic de Boli Infecțioase.
Primarul Vergil Chițac și-a recunoscut public eșecul, afirmând: „Vă spun eu ce pierdem pe PNRR: Spitalul de Boli Infecțioase. Și căutăm finanțare din alte părți. Ăsta este, într-adevăr, pierdut.” Contractul pentru ridicarea unui spital modern pentru tratarea bolilor infecțioase era estimat la 87 de milioane de lei, cu TVA inclus, sumă ce urma să provină din fonduri europene nerambursabile, conform Gândul. Pierderea acestei finanțări reprezintă o lovitură semnificativă pentru infrastructura medicală a orașului, mai ales având în vedere experiențele recente cu pandemii.
Contextul politic local sugerează o diviziune sau cel puțin o distanțare între aripa PNL reprezentată de Consiliul Județean, care pare să performeze bine cu proiectul „Mama și Copilul”, și cea a Primăriei, care se confruntă cu un eșec major. Această situație subliniază provocările complexe ale absorbției fondurilor europene în România. Conform datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) din 2025, rata de absorbție a fondurilor PNRR pentru proiectele de infrastructură sanitară era sub așteptări, cu doar 35% din fondurile alocate efectiv contractate la nivel național, indicând dificultăți sistemice în implementare.
Spitalul „Mama și Copilul” este proiectat să devină un centru regional de excelență, oferind servicii medicale integrate pentru mame și copii, de la maternitate la pediatrie complexă. Investițiile în acest sector sunt cruciale, având în vedere că România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității infantile din Uniunea Europeană, cu 5.6 decese la 1.000 de născuți vii în 2024, comparativ cu o medie europeană de 3.4, potrivit Eurostat 2025. Proiecte precum Spitalul „Mama și Copilul” vizează reducerea acestor indicatori negativi și îmbunătățirea calității vieții pentru cele mai vulnerabile categorii de pacienți.
Contrastul dintre succesul aparent al proiectului Consiliului Județean și eșecul Primăriei în atragerea fondurilor PNRR pentru Spitalul de Boli Infecțioase scoate în evidență o problemă mai largă a coordonării și capacității administrative. În timp ce un proiect avansează conform planului, un altul, la fel de vital, pierde finanțare esențială. Această discrepanță poate fi atribuită, printre altele, complexității birocratice a PNRR, dar și capacității variabile a autorităților locale de a gestiona dosare de finanțare de anvergură. Criticii, inclusiv din societatea civilă locală, au semnalat în repetate rânduri lipsa de transparență și de expertiză în pregătirea unor astfel de proiecte.
**De ce contează**
Pierderea finanțării PNRR pentru Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța are implicații directe și grave pentru sănătatea publică locală. Fără această investiție de 87 de milioane de lei, modernizarea unui spital esențial pentru gestionarea crizelor sanitare este amânată pe termen nedefinit, punând presiune suplimentară pe sistemul medical existent, deja subdimensionat. Pe de altă parte, avansul proiectului Spitalului „Mama și Copilul” oferă o rază de speranță, demonstrând că, prin management eficient și implicare politică, investițiile majore în sănătate sunt posibile, chiar și într-un context dificil. Această situație subliniază necesitatea unei strategii coerente la nivel local pentru atragerea și gestionarea fondurilor europene.
Pe termen scurt, Primăria Constanța este acum în căutarea unor surse alternative de finanțare pentru Spitalul de Boli Infecțioase, o sarcină dificilă având în vedere anvergura proiectului. Pe termen lung, incidentul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea și eficacitatea administrației locale în gestionarea proiectelor europene. Este de așteptat ca acest subiect să devină un punct central de dezbatere în politica locală, mai ales în perspectiva viitoarelor alegeri.
Rămâne de văzut dacă experiența Spitalului „Mama și Copilul” va servi drept model sau dacă eșecul Spitalului de Boli Infecțioase va sublinia o problemă persistentă în absorbția fondurilor europene în România.