Kievul vizează infrastructura energetică și militară, în ciuda retoricii Kremlinului
Ucraina a intensificat semnificativ campania de atacuri cu drone și rachete asupra infrastructurii militare și logistice din Crimeea ocupată și din teritoriul rusesc, marcând o nouă fază a conflictului. Această strategie vizează izolarea peninsulei și reducerea capacității Rusiei de a o utiliza ca bază militară, precum și crearea de presiune economică internă, potrivit analiștilor militari citați de presa internațională. Fostul ofițer al serviciilor britanice de informații Philip Ingram a declarat pentru The Sun că „Ucraina privează, practic, Crimeea de resursele necesare pentru susținerea operațiunilor militare”.
În ultimele săptămâni, Crimeea a fost ținta unui val aproape continuu de atacuri ucrainene asupra depozitelor de combustibil, infrastructurii feroviare, podurilor și sistemelor de apărare antiaeriană. O componentă cheie a acestei campanii este compania de elită „Sparta”, parte a Regimentului 422 al armatei ucrainene, condusă de un comandant cunoscut sub indicativul „Beast”. Această unitate operează drone grele de tip „Zozulia”, capabile să transporte focoase explozive de aproximativ 50 de kilograme. Conform declarațiilor comandantului, citate de presa britanică, unitatea a distrus până în prezent 94 de obiective militare folosind 103 drone, demonstrând o eficiență operațională remarcabilă în contextul războiului modern.
În paralel cu aceste operațiuni din Crimeea, Ucraina a vizat și rafinăriile de petrol și alte instalații energetice din Rusia. De la începutul lunii martie, au fost raportate peste 50 de astfel de atacuri, despre care liderii ucraineni afirmă că au scopul de a exercita presiune asupra Moscovei pentru a pune capăt războiului. Aceste lovituri au avut un impact considerabil asupra capacității de rafinare a Rusiei, estimată la o treime oprită, conform lui Chris Weafer, director general al firmei de consultanță Macro-Advisory. Daunele sunt de durată și costisitoare de remediat, afectând direct producția de combustibil.
Un exemplu elocvent este rafinăria importantă din Moscova, lovită de două ori. Al doilea atac, din 18 iunie 2026, a provocat un incendiu și a avariat echipamente esențiale, a căror reparare ar putea dura până la sfârșitul anului. În consecință, producția de benzină a Rusiei a scăzut cu aproximativ 17%, ajungând la 850.000 de barili pe zi, conform statisticilor guvernamentale. Această scădere a dus la raționalizarea combustibilului în multe regiuni și la cozi lungi la stațiile de alimentare. În încercarea de a atenua deficitul, guvernul rus a autorizat producția de benzină de calitate inferioară, cu un conținut mai ridicat de sulf, până la sfârșitul anului 2026. Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, s-a confruntat cu cele mai grave penurii de combustibil, vânzările către persoane fizice fiind periodic suspendate complet.
Președintele rus Vladimir Putin a minimizat impactul acestor atacuri, calificându-le drept „necritice” și susținând că ele reprezintă o încercare a Ucrainei de a distrage atenția de la pierderile suferite pe câmpul de luptă. El a respins propunerile de încetare a focului și a insistat că războiul va continua până la atingerea obiectivelor sale. Într-o ședință cu oficiali guvernamentali, Putin a recunoscut o „perioadă dificilă”, angajându-se să accelereze reparațiile instalațiilor energetice și să ia în considerare importul de benzină. De asemenea, a promis creșterea producției de sisteme de apărare antiaeriană pentru a respinge viitoarele atacuri ucrainene. Această retorică contrastează cu realitatea penuriilor și a impactului economic, care, potrivit analiștilor, zdruncină narațiunea Kremlinului conform căreia conflictul nu afectează viețile oamenilor obișnuiți din Rusia.
Pe de altă parte, Rusia a intensificat propriile atacuri. Armata rusă a lansat un baraj masiv de focuri de artilerie, care a durat 11 ore, asupra capitalei ucrainene în noaptea de miercuri spre joi, 3 iulie 2026, soldat cu moartea a cel puțin 30 de persoane. Acesta a fost unul dintre cele mai sângeroase atacuri asupra Kievului de la începutul invaziei rusești pe scară largă. Conform datelor Organizației Națiunilor Unite, peste 16.000 de civili ucraineni și-au pierdut viața în război până în prezent. Putin a acuzat Ucraina că vizează „instalații civile”, în timp ce majoritatea atacurilor ucrainene în Rusia au vizat instalații petroliere, fabrici de arme și alte ținte militare, conform analizei AP.
Liderul rus a vizitat vineri, 4 iulie 2026, cartierul general militar rus pentru a primi un raport privind cucerirea orașului Kostiantinivka, pe care a salutat-o ca un pas esențial către cucerirea orașelor învecinate Sloviansk și Kramatorsk din regiunea Donețk. Această afirmație nu a fost comentată imediat de oficialii ucraineni, iar Statul Major al armatei ucrainene a anunțat că a respins 24 de atacuri rusești în apropierea Kostiantinivka. Putin a avertizat, de asemenea, că „cu cât Kievul lansează mai multe atacuri asupra instalațiilor noastre civile... cu atât va fi mai mare zona de securitate pe care va trebui să o creăm” în Ucraina.
Putin a respins ofertele de încetare a focului din partea Ucrainei, inclusiv o propunere a președintelui Zelenski de a se întâlni, provocându-l pe acesta să vină la Moscova. El a condiționat orice armistițiu de retragerea Ucrainei din partea regiunii Donețk pe care o controlează încă, de renunțarea la intenția de a adera la NATO, de reducerea forțelor armate și de protejarea limbii și culturii ruse. De asemenea, a refuzat o propunere ucraineană de a înceta reciproc atacurile adânc pe teritoriul celeilalte părți, afirmând că atacurile rusești sunt „mult mai puternice, mai precise și, sincer vorbind, mai distructive”. Kremlinul a menționat că o ofertă ucraineană de a limita luptele în cele patru regiuni anexate a fost făcută prin canale confidențiale și respinsă de Putin pentru că ar fi eliberat forțe ucrainene din alte zone.
De ce contează
Intensificarea atacurilor ucrainene asupra Crimeei și a infrastructurii energetice rusești reprezintă o schimbare strategică majoră, transformând războiul într-un conflict cu impact direct asupra vieții civile din Rusia. Penuria de combustibil și costurile economice ale reparațiilor subminează narațiunea Kremlinului despre un război „gestionabil” și pot eroda sprijinul intern. Pentru Ucraina, aceste atacuri sunt esențiale pentru a perturba logistica militară rusă, a reduce capacitatea de ofensivă a inamicului și a exercita presiune pentru negocieri în condiții mai favorabile, chiar dacă riscul escaladării rămâne ridicat.
Perspectivele pentru un armistițiu sau un acord de pace rămân sumbre, având în vedere refuzul categoric al lui Putin de a accepta condițiile propuse de Ucraina și de aliații săi occidentali. Insistența sa asupra retragerii complete a Ucrainei din regiunile anexate și renunțarea la NATO indică o lipsă de flexibilitate diplomatică. Pe măsură ce Ucraina continuă să vizeze punctele vulnerabile ale Rusiei, iar Rusia răspunde cu atacuri devastatoare asupra orașelor ucrainene, ciclul violenței este probabil să continue. Capacitatea Rusiei de a-și reconstrui infrastructura energetică și de a-și asigura aprovizionarea cu combustibil, precum și răspunsul său la deficitul de apărare aeriană, vor fi factori critici în evoluția conflictului în lunile următoare.
Între timp, numărul victimelor civile continuă să crească, subliniind urgența unei soluții diplomatice care pare, la momentul actual, tot mai îndepărtată.