Petrișor Peiu acuză iresponsabilitatea guvernamentală în achiziții
Scandalul generat de achizițiile de vaccinuri Pfizer în timpul pandemiei de COVID-19 continuă să coste România sume considerabile, ajungând la penalități de 2 milioane de euro pe lună. Această situație a fost analizată detaliat de Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR și vicepreședinte al partidului, care acuză decidenții guvernamentali de iresponsabilitate majoră. Potrivit lui Peiu, România ar fi putut renunța legal la cele 29 de milioane de doze comandate, dar neplătite, care acum generează costuri colosale de 660 de milioane de euro.
Într-un comentariu amplu publicat pe contul său de Facebook, Peiu a oferit un istoric al evenimentelor care au condus la pierderea procesului intentat de gigantul farmaceutic Pfizer împotriva statului român. Situația s-a agravat recent, deoarece Pfizer a blocat deja conturile companiei ROMATSA, în contextul litigiului cu statul român. Această măsură subliniază presiunea financiară și juridică la care este supusă România. Peiu indică faptul că, deși politicieni precum Siegfried Mureșan, Sorin Grindeanu și Nicușor Dan susțin că partidele PNL, USR, UDMR și PSD trebuie să continue să guverneze pentru a scoate țara din criză, tocmai aceste formațiuni sunt responsabile de situația actuală.
Contextul european al achizițiilor a început la sfârșitul anului 2020. Comisia Europeană a încheiat primele două contracte pentru vaccinuri pe 21 decembrie 2020, cu BioNTech și Pfizer, urmate de contractul cu Moderna pe 6 ianuarie 2021. Aceste acorduri au fost fundamentul pentru comenzile subsecvente făcute de statele membre, inclusiv România. La nivelul Uniunii Europene, deciziile de achiziție au fost centralizate pentru a asigura accesul echitabil la vaccinuri și pentru a negocia prețuri mai bune, însă implementarea la nivel național a generat, în cazul României, probleme semnificative.
Potrivit analizei lui Petrișor Peiu, guvernul român avea pârghii legale pentru a renegocia sau a anula o parte din comenzile excesive, având în vedere evoluția pandemiei și disponibilitatea vaccinurilor. Nerealizarea acestor demersuri a dus la acumularea unui stoc imens de doze neutilizate și la obligația de plată a unor sume considerabile. Spre exemplu, în 2022, România avea deja peste 20 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 expirate sau aproape de expirare, conform datelor Ministerului Sănătății. Această cifră este o dovadă clară a supraestimării nevoilor și a unei planificări deficitare.
Comparativ cu alte state membre UE, România a fost una dintre țările cu cea mai mare rată de vaccinare inițială, dar și cu o reticență crescândă ulterior. Unele țări, precum Danemarca sau Polonia, au reușit să renegocieze termeni contractuali sau să vândă doze excedentare, evitând astfel pierderi financiare majore. Polonia, de exemplu, a refuzat să preia dozele suplimentare în 2022, invocând clauze de forță majoră, ceea ce a dus la un litigiu similar, dar cu o abordare diferită față de cea a României. Acest lucru sugerează că existau precedente și strategii pe care guvernul român le-ar fi putut adopta.
Criticile aduse guvernului vizează, în special, lipsa de transparență în procesul de negociere și achiziție. Deși au existat apeluri din partea societății civile și a unor experți pentru o analiză mai riguroasă a contractelor, deciziile au fost luate într-un ritm alert, sub presiunea pandemiei, dar fără o viziune pe termen lung. Răspunsul autorităților a fost, adesea, că au acționat în conformitate cu deciziile Comisiei Europene și în interesul sănătății publice, însă Petrișor Peiu contestă vehement această justificare, arătând că s-au ignorat opțiuni legale și financiare.
Blocarea conturilor ROMATSA de către Pfizer este un semnal de alarmă serios pentru economia românească. ROMATSA este o companie strategică, responsabilă de siguranța traficului aerian, iar orice perturbare a activității sale poate avea consecințe grave. Această acțiune legală subliniază determinarea Pfizer de a recupera sumele datorate, punând presiune suplimentară pe bugetul de stat, deja afectat de diverse crize economice. În 2023, deficitul bugetar al României a depășit estimările inițiale, ajungând la aproximativ 6,6% din PIB, conform datelor Eurostat, ceea ce face ca pierderile de 660 de milioane de euro să fie și mai împovărătoare.
De ce contează
Acest scandal are implicații profunde pentru finanțele publice și pentru încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Sumele colosale pierdute din cauza achizițiilor de vaccinuri, evaluate la 660 de milioane de euro plus penalitățile lunare, ar fi putut fi direcționate către investiții esențiale în sănătate, educație sau infrastructură. Blocarea conturilor unei companii strategice precum ROMATSA demonstrează vulnerabilitatea României în fața litigiilor internaționale și subliniază necesitatea unei gestionări mult mai responsabile a fondurilor publice și a contractelor de anvergură. Transparența și responsabilitatea în deciziile guvernamentale sunt cruciale pentru a preveni astfel de situații pe viitor.
În contextul actual, rămâne de văzut cum va gestiona guvernul român litigiul cu Pfizer și ce măsuri va lua pentru a debloca situația ROMATSA. Există speculații privind o posibilă renegociere la nivel european sau chiar o intervenție diplomatică, având în vedere complexitatea cazului și impactul asupra unei infrastructuri critice. Totodată, presiunea publică și politică va crește, cerând responsabilitate pentru deciziile luate. Viitorul acestui dosar va depinde de capacitatea autorităților de a găsi soluții legale și financiare viabile, fără a compromite și mai mult bugetul de stat și stabilitatea economică a țării. Deschiderea unor investigații parlamentare sau judiciare ar putea aduce claritate asupra responsabilităților individuale în acest caz. O serie de întrebări rămân deschise: Cine își va asuma responsabilitatea politică și financiară pentru această situație? Ce măsuri preventive vor fi implementate pentru a evita repetarea unor erori similare în viitor?
Și, mai important, cum va fi recuperată încrederea publică într-o clasă politică acuzată de iresponsabilitate?