Semne de revenire economică
Grecii revin reprezintă subiectul principal al acestui articol. Numărul grecilor expatriați care se întorc în Grecia a crescut constant începând din 2021, conform unui raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). În 2023, pentru prima dată de la criza economică din 2009-2018, numărul celor care s-au întors a depășit pe cel al celor care au plecat, ceea ce sugerează o schimbare semnificativă în tendințele de migrație. "Strategia pusă în aplicare a dat roade", a declarat Niki Kerameus, ministrul Muncii, evidențiind măsurile guvernamentale, cum ar fi digitalizarea serviciilor publice și reducerea impozitului pe venit pentru repatriați.
Între 2012 și 2019, Grecia a experimentat un val masiv de emigrație, cu plecări anuale variind între 46.000 și 56.000, în principal din cauza unei rate a șomajului care a atins un vârf de 26% în 2012. Acest exod a condus la o diasporă greacă semnificativă, cu peste 800.000 de greci născuți în țară care locuiesc în prezent în alte state OCDE, majoritatea în Statele Unite, Australia, Canada și alte țări din Uniunea Europeană.
Dintre cei care s-au întors recent, 60% sunt tineri absolvenți de studii superioare cu vârste între 20 și 39 de ani, un aspect care a fost întâmpinat cu optimism de către guvernul conservator, care a promovat o politică de atragere a specialiștilor înapoi în țară. Kerameus a menționat că, în ultimii doi ani, s-au desfășurat campanii de recrutare în orașe mari precum Londra, New York și Düsseldorf, unde există o comunitate greacă considerabilă.
Pentru a înțelege motivele revenirii, Jean-Christophe Dumont, șeful diviziei de migrații internaționale din cadrul OCDE, a subliniat că principalul criteriu în decizia de a se întoarce este contextul economic și social. "Emigrantul își pune întrebarea: este situația mai bună și mă văd stabilindu-mă în această țară pentru viitorul copiilor mei?", a declarat el pentru AFP. Acest lucru sugerează o schimbare în percepția asupra Greciei ca loc de trai comparativ cu alte țări, inclusiv Portugalia, care a fost un alt punct de plecare pentru mulți greci.
Cu toate acestea, provocările rămân. Lisa Andersson, una dintre autoarele raportului OCDE, a subliniat că emigrarea din Grecia se menține la un nivel ridicat de 7%, care este printre cele mai mari din cadrul OCDE. De exemplu, 15% dintre cei care au obținut recent titlul de doctor în Grecia intenționează să se stabilească în continuare în străinătate, iar în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății, acest procent urcă la 25%. Aceasta demonstrează că, în ciuda revenirilor, atracția pentru oportunitățile externe rămâne puternică.
Pe lângă salariile mici menționate de 15% dintre respondenți, alte obstacole care descurajează întoarcerea includ lipsa meritocrației, costul ridicat al vieții, lipsa finanțării pentru cercetare și birocrația extinsă. Acești factori complică strategia guvernului de a stabiliza și atrage tinerii înapoi, chiar dacă progresele economice sunt evidente.
În concluzie, revenirea grecilor din diaspora poate indica o tendință pozitivă și o recuperare economică, dar rămân numeroase provocări care trebuie adresate pentru a asigura o integrare durabilă a acestora în societatea greacă.
Politicile guvernamentale trebuie să continue să evolueze pentru a răspunde nevoilor acestora și pentru a crea un mediu favorabil pentru dezvoltarea profesională și personală în țară.