Botoșani: Canicula extremă afectează fermele de animale

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Județul Botoșani se confruntă cu un val de caniculă extremă, forțând fermierii să ia măsuri excepționale pentru a proteja animalele, inclusiv schimbarea programului de pășunat pe timpul nopții. Temperaturile resimțite de peste 40 de grade Celsius afectează sănătatea animalelor și producția de lapte, iar specialiștii și fermierii subliniază necesitatea unor soluții pe termen lung pentru adaptarea la schimbările climatice.

EN

Brief

Botoșani county is experiencing an extreme heatwave, forcing farmers to take exceptional measures to protect animals, including shifting grazing to nighttime. Perceived temperatures over 40 degrees Celsius are affecting animal health and milk production, with experts and farmers emphasizing the need for long-term solutions to adapt to climate change.

Botoșani: Canicula extremă afectează fermele de animale
Sursa foto: mediafax.ro

Măsuri de protecție și program modificat pentru turme

Județul Botoșani a fost, în ultimele zile, sub asaltul unui val de caniculă extremă, cu temperaturi resimțite care au depășit pe alocuri 40 de grade Celsius. Această situație meteo a pus la grea încercare fermele din regiune, forțându-i pe crescătorii de animale să ia măsuri speciale pentru a proteja atât sănătatea animalelor, cât și producția, conform relatărilor Monitorului de Botoșani. Stresul termic sever are efecte grave, de la scăderea producției de lapte până la riscuri pentru viața animalelor.

Pe dealurile din Botoșani, arșița este greu de suportat, iar soarele dogorește cu o putere pe care nici cei mai experimentați oieri nu au mai întâlnit-o. Un cioban, în vârstă de 59 de ani, a declarat că nu a mai prins astfel de călduri, mai ales în cei opt ani de când lucrează la Popăuți. Această mărturie subliniază caracterul excepțional al valului de căldură din 2026, depășind experiența locală recentă.

Principala problemă este refuzul animalelor de a se hrăni pe timpul zilei, din cauza disconfortului termic. Pentru a compensa lipsa hranei și pentru a salva producția, fermierii au fost nevoiți să schimbe radical programul turmelor. Animalele sunt scoase la pășunat abia după apusul soarelui, când temperaturile devin mai blânde. Inginerul zootehnist Daniel Nechifor a explicat că această măsură este esențială pentru a evita consumul excesiv de energie al animalelor pe pășune, în condiții de caniculă.

În timp ce animalele adulte sunt duse la pășunat noaptea, cele foarte tinere, care sunt și mai vulnerabile la caniculă în perioada de creștere, sunt ținute în fermă, ferite de soare direct. Această diferențiere a strategiilor de protecție demonstrează adaptabilitatea fermierilor la condițiile extreme. Asigurarea apei este o altă provocare logistică majoră. Ciobanul Carmin Răileanu a povestit că el și colegii săi își pun sticle cu apă la congelator seara, iar șeful de fermă sau medicul veterinar le aduc apă rece la amiază. „Cu Dumnezeu nu ne putem bate”, a adăugat Răileanu, exprimând resemnarea în fața forțelor naturii.

Specialiștii recomandă o atenție sporită la sănătatea animalelor. Ionică Nechifor, director al Stațiunii de Cercetare Popăuți, a subliniat importanța protejării animalelor din punct de vedere sanitar în aceste perioade critice. Această recomandare este crucială, având în vedere că România, ca stat membru al Uniunii Europene, se confruntă cu directive stricte privind bunăstarea animalelor, conform Regulamentului (CE) nr. 1/2005. Comparativ, alte țări europene cu un climat similar, precum Spania sau Italia, au implementat de ani buni sisteme avansate de irigații și adăposturi climatizate în ferme pentru a combate efectele caniculei, o practică ce ar putea servi drept model pentru fermierii români.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) din 2023 arătau o tendință de creștere a temperaturilor medii anuale în România, cu un număr tot mai mare de zile caniculare, ceea ce impune adaptări pe termen lung în sectorul agricol. De asemenea, conform unui raport Eurostat din 2022, România se situează sub media europeană în ceea ce privește investițiile în tehnologii agricole de adaptare la schimbările climatice. Această situație contrastează cu proiecțiile climatice care indică o intensificare și o prelungire a valurilor de căldură în sud-estul Europei în următorii ani.

Există, de asemenea, critici privind lipsa unor programe guvernamentale de sprijin dedicate specific adaptării fermelor mici și mijlocii la fenomene meteo extreme. Deși există fonduri europene pentru dezvoltare rurală, accesul la acestea este adesea dificil pentru fermierii cu resurse limitate, ceea ce amplifică vulnerabilitatea lor în fața unor evenimente precum canicula din Botoșani. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a anunțat, în 2025, lansarea unor linii de finanțare pentru modernizarea fermelor, însă implementarea este lentă, iar impactul încă nu se resimte la nivel local.

Meteorologii anunță continuarea valului de căldură, iar fermierii din Botoșani se pregătesc să mențină măsurile de protecție pe durata codului roșu. Această situație evidențiază necesitatea unor strategii integrate și a unor investiții substanțiale în infrastructura agricolă pentru a asigura reziliența sectorului zootehnic românesc în fața schimbărilor climatice, care devin o realitate tot mai prezentă.

De ce contează

Acest val de caniculă din Botoșani subliniază vulnerabilitatea agriculturii românești în fața schimbărilor climatice. Scăderea producției de lapte și riscurile pentru sănătatea animalelor au implicații economice directe pentru fermieri și pot duce la creșterea prețurilor la produsele alimentare pentru consumatori. Pe termen lung, succesul adaptării la astfel de fenomene va determina viabilitatea multor ferme și siguranța alimentară a României, impunând investiții în tehnologii și politici de sprijin. Este un semnal de alarmă privind necesitatea unor acțiuni rapide și eficiente la nivel național și european.

Concluzie Situația actuală din Botoșani, cu fermierii nevoiți să adapteze drastic programele de lucru și să implementeze măsuri de urgență, reflectă o problemă climatică tot mai acută. Persistența valurilor de căldură impune o reevaluare a strategiilor agricole naționale și locale. Este de așteptat ca autoritățile, în colaborare cu asociațiile de fermieri și instituțiile de cercetare, să dezvolte și să implementeze soluții pe termen lung, inclusiv sisteme de irigații performante, adăposturi moderne și programe de selecție a raselor mai rezistente la căldură. Fără aceste intervenții, viitorul zootehniei în zonele afectate de caniculă devine incert, iar provocările logistice și economice se vor amplifica.

Rămâne de văzut cât de rapid și eficient se vor adapta politicile publice la această nouă realitate climatică.