Franța, Belgia și Olanda, cele mai afectate
Un val de căldură extremă, considerat unul dintre cele mai severe episoade înregistrate vreodată pe continent, a contribuit la cel puțin 3.700 de decese suplimentare în Franța, Belgia și Țările de Jos la sfârșitul lunii iunie 2026, conform datelor preliminare publicate de autoritățile sanitare din aceste state. Oficialii avertizează că bilanțul final ar putea fi mai mare, pe măsură ce toate datele de mortalitate vor fi analizate, o estimare susținută și de Autoritatea națională de sănătate publică din Franța.
Perioada de temperaturi extreme, care s-a întins aproximativ între 20 și 28 iunie, a pus o presiune semnificativă pe infrastructură, a afectat producția de energie și a suprasolicitat sistemele medicale din mai multe țări europene. Cercetătorii subliniază legătura strânsă dintre intensitatea acestui fenomen și schimbările climatice, care favorizează apariția unor episoade de căldură tot mai frecvente și mai severe, conform Reuters.
În Franța, Ministerul Sănătății, prin vocea ministrului Stephanie Rist, a raportat 2.025 de decese suplimentare asociate caniculei. Cele mai afectate categorii au fost persoanele cu vârsta de peste 45 de ani. Datele agenției naționale de sănătate publică din Franța arată o creștere dramatică a numărului de decese produse la domiciliu, cu 91% în intervalul 22-28 iunie, comparativ cu săptămâna precedentă. De asemenea, s-au înregistrat creșteri semnificative ale mortalității în aziluri și alte instituții medicale.
Belgia a înregistrat un bilanț fără precedent, cu aproximativ 1.222 de decese suplimentare între 18 și 29 iunie, o creștere a mortalității de circa 39% față de nivelul așteptat pentru această perioadă, conform Politico. Această situație este considerată "fără precedent" în țară în timpul unui episod de caniculă, după cum au declarat oficialii Ministerului Sănătății belgian. Dintre acestea, aproximativ 530 de decese au vizat persoane cu vârsta de peste 85 de ani, iar circa 180 au fost înregistrate în rândul persoanelor sub 65 de ani, indicând o vulnerabilitate extinsă dincolo de categoriile cele mai expuse.
Anunțul din Belgia a generat critici puternice la adresa guvernului federal, în special din partea liderului Partidului Socialist, Paul Magnette. Acesta a acuzat executivul că nu a adoptat măsuri suficiente pentru a proteja populația vulnerabilă, susținând că urgența climatică și impactul asupra sănătății publice nu au primit un răspuns adecvat. Ministrul belgian al Sănătății, Frank Vandenbroucke, a apărat, pe de altă parte, măsurile luate de spitale și centrele de îngrijire, recunoscând însă probleme în funcționarea numărului unic de urgență 112 pe durata valului de căldură. El a solicitat ministrului de Interne, Bernard Quintin, să ia măsuri pentru evitarea unor situații similare. O evaluare completă a gestionării crizei a fost dispusă, iar Grupul pentru Managementul Riscurilor din Belgia va prezenta recomandări înaintea unei reuniuni ministeriale.
În Țările de Jos, autoritățile au estimat că valul de căldură a contribuit la aproximativ 480 de decese suplimentare, majoritatea victimelor având peste 80 de ani. Experții avertizează că persoanele vârstnice, bolnavii cronici și cei care locuiesc singuri rămân cele mai vulnerabile categorii în timpul episoadelor de caniculă. Europa, în ansamblul său, va trebui să se adapteze la valuri de căldură din ce în ce mai intense în anii următori, având în vedere tendințele climatice globale.
Impactul acestui val de căldură depășește cu mult bilanțul direct al deceselor. Pe lângă presiunea asupra sistemelor medicale, s-au înregistrat perturbări semnificative în producția și distribuția energiei, precum și avarii la infrastructură, conform Reuters. Aceasta subliniază necesitatea unor strategii naționale și europene mai robuste pentru adaptarea la schimbările climatice și protejarea populației, mai ales că prognozele indică o intensificare a acestor fenomene.
De ce contează
Acest val de caniculă și bilanțul său tragic demonstrează vulnerabilitatea societăților europene în fața schimbărilor climatice. Numărul mare de decese, în special în rândul vârstnicilor și al persoanelor cu afecțiuni cronice, subliniază urgența unor politici publice eficiente de prevenire și adaptare. De asemenea, discuțiile din Belgia privind deficiențele sistemului de urgență scot în evidență necesitatea unei coordonări interinstituționale îmbunătățite și a investițiilor în infrastructura rezilientă. Pentru România, care se confruntă, de asemenea, cu valuri de căldură tot mai intense, aceste evenimente servesc drept un avertisment clar privind necesitatea pregătirii și implementării unor planuri de acțiune comprehensive pentru protejarea sănătății publice.
Perspectivele pentru viitorul Europei, inclusiv pentru România, indică o creștere a frecvenței și intensității valurilor de caniculă. Acest lucru impune o reevaluare a strategiilor naționale de sănătate publică și de gestionare a situațiilor de urgență. Se așteaptă ca Ministerele Sănătății din țările afectate să continue să analizeze datele pentru a obține un bilanț final și pentru a identifica cele mai bune practici. Reuniunea miniștrilor sănătății din Belgia, programată pentru săptămâna viitoare, ar putea oferi un model pentru abordări coordonate la nivel european, în special în ceea ce privește protejarea categoriilor vulnerabile și îmbunătățirea capacității de răspuns a serviciilor de urgență.
Întrebarea centrală rămâne dacă lecțiile învățate vor fi transformate în acțiuni concrete și durabile.