Intervenția Rusiei, cauza incidentului din 5 iunie
Ministerul Apărării Naționale (MApN) din România a anunțat vineri, 3 iulie 2026, că a primit răspunsuri oficiale de la autoritățile ucrainene privind incidentul din 5 iunie, când o dronă navală s-a autodetonat în Portul Constanța, în apropierea Danei 78. Potrivit Kievului, pierderea controlului asupra a patru drone maritime de tip Sargan-3000 a fost cauzată cel mai probabil de acțiunile de război electronic ale Federației Ruse, un aspect subliniat de ambele surse consultate.
Comunicatul MApN, detaliat de surse, indică faptul că incidentele au debutat în după-amiaza zilei de 4 iunie, în apropiere de Sevastopol, la aproximativ 250 de kilometri de litoralul românesc. "Partea ucraineană a confirmat că, în după-amiaza zilei de 4 iunie 2026, în apropiere de Sevastopol, la o distanţă de aproximativ 250 km de ţărmul românesc, au pierdut comunicaţiile cu patru drone navale (USV) Sargan-3000 care se îndreptau către zona de Est a Mării Negre. Din acel moment, forţele ucrainene nu au mai avut niciun control asupra traiectoriilor celor patru drone şi nu au mai reuşit reluarea comunicării", precizează Ministerul Apărării.
În dimineața zilei următoare, pe 5 iunie, la ora 09:54, Forțele Navale ale Ucrainei au informat oficial partea română că dronele urmau să intre în secvența de autodetonare și au transmis intervalul orar în care exploziile erau programate. Autoritățile ucrainene au explicat că lipsa comunicațiilor a făcut imposibilă anularea comenzilor de autodistrugere, considerând incidentul ca fiind izolat și atribuit, cel mai probabil, acțiunilor de război electronic rusesc.
Cronologia evenimentelor din 5 iunie, conform MApN, este următoarea: la ora 06:20, Centrul de Coordonare Maritimă al Autorității Navale Române a alertat Comandamentul Componentei Navale despre un obiect plutitor lângă Dana 78. Au fost mobilizate Garda de Coastă, Serviciul Român de Informații și echipe EOD. La 09:54, după notificarea ucraineană, personalul din zonă a fost evacuat. Explozia dronei de la Dana 78 s-a produs la 10:27. Nu au fost înregistrate victime.
După acest prim incident, șeful Forțelor Navale Române a ordonat o misiune de cercetare aeriană cu un elicopter Puma Naval, iar Direcția Hidrografică Maritimă a emis un aviz pentru navigatori. Comandamentul Maritim al NATO (MARCOM) a fost de asemenea informat. Ulterior, în jurul orei 11:00, Poliția de Frontieră a raportat o a doua explozie puternică în afara portului, iar în jurul orei 13:00, Garda de Coastă a primit informații de la nave comerciale despre alte două explozii puternice în largul Mării Negre, confirmând distrugerea tuturor celor patru drone până la ora 14:35.
Ca urmare a incidentului, Ministerul Apărării a solicitat Ucrainei înființarea unui canal tehnic permanent de comunicare între Forțele Navale ale celor două state pentru o informare reciprocă în timp util privind riscurile din Marea Neagră. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a mers mai departe, cerând oficial ca toate dronele navale ucrainene lansate în Marea Neagră să fie programate să se autodetoneze într-o zonă sigură, în afara zonelor de interes ale României, în cazul pierderii controlului. "Am cerut o condiţie care spune foarte simplu: dacă senzorii de pe dronă conştientizează local că poziţia este în apele teritoriale româneşti, să se autodetoneze fără control de la distanţă", a declarat Miruță, conform uneia dintre surse.
MApN a mulțumit autorităților ucrainene pentru informații, dar a solicitat clarificări suplimentare și a reiterat disponibilitatea pentru o colaborare mai strânsă. Acest incident subliniază provocările de securitate din Marea Neagră, o zonă strategică unde riscurile de escaladare sau incidente accidentale au crescut semnificativ de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. Conform Eurostat, în 2023, transportul maritim prin porturile românești a crescut cu 15% față de anul precedent, ceea ce face siguranța navigației o prioritate absolută. Incidentul cu drona Sargan-3000, un tip de dronă navală de suprafață (USV) utilizată de Ucraina pentru misiuni de recunoaștere și atac, arată vulnerabilitatea infrastructurii civile portuare în fața conflictului regional.
De ce contează
Acest incident este crucial pentru securitatea maritimă a României și a întregii regiuni a Mării Negre. Prezența unor drone necontrolate, capabile de autodetonare, în apropierea unui port civil vital precum Constanța, reprezintă un risc inacceptabil pentru viețile oamenilor, infrastructura critică și navigația comercială. Solicitarea României pentru un canal de comunicare permanent și pentru programarea autodetonării dronelor în zone sigure este esențială pentru a preveni viitoare incidente și pentru a asigura stabilitatea într-o zonă deja tensionată de conflictul ruso-ucrainean. Este o chestiune de suveranitate, siguranță națională și menținerea fluxurilor comerciale esențiale.
În viitor, se așteaptă ca discuțiile dintre oficialii români și ucraineni să continue pentru a implementa procedurile operative stabilite și pentru a clarifica detaliile suplimentare solicitate de MApN. Stabilirea unui mecanism eficient de comunicare și control al dronelor navale este vitală pentru evitarea unor situații similare. Rămâne de văzut cum va răspunde Ucraina cererii României de a programa autodetonarea dronelor în afara apelor teritoriale românești, având în vedere complexitatea operațiunilor militare în curs.
Monitorizarea constantă a Mării Negre de către forțele NATO și naționale, inclusiv prin exerciții precum Sea Breeze (desfășurat anual), va fi esențială pentru a gestiona aceste riscuri în contextul conflictului prelungit.