Schimbare majoră la Chișinău, pe fondul crizelor
Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și-a anunțat demisia vineri, 3 iulie 2026, după mai puțin de un an de mandat. Decizia sa, comunicată public printr-un mesaj concis, vine într-un moment de tensiuni politice și economice accentuate la Chișinău, generând o reacție imediată din partea președintei Maia Sandu. "Azi îmi închei mandatul de prim-ministru", a scris Munteanu, explicând că "nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am".
Potrivit Radio Europa Liberă Moldova, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Daniela Crudu, a declarat că premierul nu va face declarații suplimentare, lăsând mesajul public drept unică explicație. Anunțul său a fost urmat rapid de o conferință de presă susținută de președinta Maia Sandu, care a luat act de demisie și a mulțumit lui Munteanu pentru că și-a asumat răspunderea într-o perioadă complexă. Sandu a subliniat că aștepta "mai multă implicare, mai multe decizii, mai multă deschidere pentru a asculta oamenii", deși a apreciat eforturile fostului premier, în special în ceea ce privește parcursul european al țării.
Demisia lui Munteanu intervine într-un context sensibil pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), partidul de guvernământ, a cărui imagine a fost afectată de acuzațiile de abuzuri instituționale la compania de stat MoldATSA. Acest scandal, scos în evidență de investigațiile presei, a relevat salarii exorbitante, angajări fără concurs și suspiciuni de abuz în serviciu. Un aspect care a amplificat controversa a fost implicarea Anastasiei Tăburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, care a deținut un post de comunicare la MoldATSA și a beneficiat de remunerații considerabile, de aproape 6.000 de euro pe lună, conform relatărilor din presă. Președinta Sandu a recunoscut public necesitatea ca verișoara sa să restituie sumele încasate și a descris situația drept o "greșeală sistemică" incompatibilă cu valorile sale și cu obiectivul de a construi instituții europene. Maia Sandu a ținut să respingă speculațiile conform cărora premierul nu ar fi avut mână liberă pentru a combate abuzurile, afirmând categoric: "Speculațiile precum că a vrut să lupte împotriva abuzurilor și nu a avut mână liberă sunt false. El a ales să plece."
Pe lângă scandalul de la MoldATSA, reformele fiscale propuse recent de Guvernul condus de Alexandru Munteanu au generat nemulțumiri în rândul populației, declanșând proteste de stradă. Chiar dacă premierul nu a făcut referire directă la aceste evenimente în anunțul său de demisie, tensiunile politice și economice au alimentat speculațiile privind posibile schimbări în structura executivului. Maia Sandu a menționat că nu au existat contradicții între ea și domnul Munteanu, ambii lucrând "cu onestitate și cu corectitudine".
Alexandru Munteanu a fost numit prim-ministru pe 1 noiembrie 2025, la propunerea PAS, după validarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 de către Curtea Constituțională. Mandatul său a urmat celui deținut de Dorin Recean, care s-a retras din politică la finalul mandatului. Născut pe 20 ianuarie 1964, la Chișinău, Munteanu are o carieră vastă în domeniul economic și academic. Este absolvent al Facultății de Fizică și a activat la Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Științe a Moldovei și la Universitatea Tehnică a Moldovei. A fost prodecan al Facultății Internaționale și a contribuit la înființarea Băncii Naționale a Moldovei, unde a ocupat funcții de conducere. De asemenea, a fost profesor de Bănci și Finanțe la Universitatea Liberă Internațională din Moldova și este unul dintre fondatorii Camerei de Comerț Americane din Moldova (AmCham), conducând de peste 30 de ani Alianța Franceză de la Chișinău. Pe plan internațional, a fost copreședinte al Consiliului de Afaceri pe lângă Pactul de Stabilitate din Viena și președinte al Consiliului de Patroni al Pechersk School International din Kyiv, o instituție acreditată de International Baccalaureate.
Președinta Maia Sandu a anunțat că săptămâna viitoare va începe consultările cu formațiunile parlamentare pentru desemnarea unui nou prim-ministru. Ea a subliniat necesitatea unei "echipe unite, puternice" în Guvern, care să ducă la îndeplinire obiectivul strategic al țării: aderarea la Uniunea Europeană. Sandu a recunoscut că procesul de desemnare a unui nou premier ar putea fi dificil și a refuzat să comenteze speculațiile privind posibila numire a ministrului Educației, Perciun, sau componența viitorului executiv. Munteanu a fost lăudat pentru "munca impresionantă" a Guvernului său privind parcursul european, în ciuda criticilor privind lipsa de implicare în alte domenii.
De ce contează
Demisia premierului Alexandru Munteanu, survenită după mai puțin de un an de mandat, subliniază fragilitatea politică a Republicii Moldova într-un context regional și intern turbulent. Această schimbare la vârful executivului, pe fondul scandalurilor de corupție la stat și al nemulțumirilor publice legate de reformele fiscale, riscă să încetinească procesul de integrare europeană și să afecteze încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Stabilitatea guvernamentală este crucială pentru atragerea investițiilor și implementarea reformelor necesare alinierii la standardele UE, iar incertitudinea politică actuală ar putea avea repercusiuni economice și sociale semnificative, inclusiv pentru relația cu partenerii internaționali.
Demisia lui Alexandru Munteanu deschide o nouă etapă în politica moldovenească, pe fondul provocărilor economice și politice cu care se confruntă țara. Urmează o perioadă de consultări parlamentare intense pentru desemnarea unui nou premier, un proces pe care președinta Maia Sandu l-a anticipat ca fiind potențial dificil. Prioritatea declarată a șefei statului rămâne formarea unui guvern capabil să continue parcursul european al Republicii Moldova și să restabilească încrederea publică. Rămâne de văzut cine va prelua frâiele executivului și cum va reuși noul guvern să gestioneze presiunile interne și externe, inclusiv reformele cheie legate de politica fiscală și legea salarizării, fără a genera noi tensiuni sociale sau politice.
O întrebare deschisă este și impactul pe termen lung al acestor evenimente asupra scorului electoral al PAS la viitoarele alegeri, având în vedere presiunea uriașă la care este supus partidul de guvernământ.