Schimb de acuzații privind statul de drept
Un nou episod tensionat a marcat relația dintre PNL și PSD, de această dată pe scena europeană. Vicepreședintele PNL, Siegfried Mureșan, a reacționat joi seară, pe 3 iulie 2026, la sesizarea Comisiei pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE) a Parlamentului European de către PSD, afirmând că va discuta „cu plăcere” despre statul de drept. Atacul său a vizat direct conducerea actuală a PSD, reprezentată de Sorin Grindeanu, pe care l-a etichetat drept „premierul OUG 13”, o referință la controversata Ordonanță de Urgență 13 din 2017.
Potrivit Digi24, Mureșan a declarat pe Facebook că „PSD vrea să discute despre statul de drept în Parlamentul European. Vom discuta cu plăcere.” El a continuat, acuzând PSD că, sub conducerea lui Liviu Dragnea, „prezenta atacul la statul de drept ca pe o apărare a statului de drept, iar apărarea statului de drept ca pe un atac la statul de drept. Așa au făcut atunci, așa fac și acum”. Această paralelă istorică subliniază o continuitate percepută de PNL în abordarea PSD față de justiție, sugerând că partidul nu s-a schimbat, în ciuda declarațiilor contrare.
Sesizarea Comisiei LIBE de către reprezentantul PSD în Parlamentul European, așa cum a raportat HotNews, vizează „atacurile PNL îndreptate împotriva sistemului judiciar din România”. PSD consideră că declarațiile recente ale liberalilor, care nu sunt specificate în detaliu în materialele disponibile, ridică semne de întrebare serioase cu privire la respectarea independenței justiției, a separației puterilor în stat și a statului de drept, valori fundamentale ale Uniunii Europene. Această acțiune a PSD este descrisă de HotNews ca un moment în care PNL ar fi „intrat în istorie” cu aceeași „rețetă” de atacuri la justiție, sugerând o ciclicitate a evenimentelor.
PSD a subliniat în sesizarea sa că „presiunile publice asupra magistraților, contestarea legitimității instanțelor sau încercările de discreditare a justiției înainte de epuizarea procedurilor legale” sunt incompatibile cu principiile independenței justiției, separației puterilor și statului de drept. Această poziție reflectă o preocupare constantă a Comisiei Europene și a altor organisme europene pentru respectarea statului de drept în statele membre, în special în contextul mecanismului de condiționalitate privind statul de drept, instituit în 2020.
Critica lui Mureșan la adresa lui Grindeanu și a PSD se bazează pe evenimentele din 2017, când Guvernul condus de Sorin Grindeanu a adoptat OUG 13, în noaptea de 31 ianuarie. Această ordonanță viza modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, dezincriminând parțial abuzul în serviciu și stabilind un prag valoric de 200.000 de lei sub care fapta nu mai era considerată infracțiune penală. Adoptarea OUG 13 a declanșat cele mai ample proteste de stradă din România de după 1989, cu sute de mii de oameni ieșiți în stradă sub sloganul „Noaptea, ca hoții”. Presiunea publică masivă a determinat Guvernul să abroge ordonanța câteva zile mai târziu, prin OUG 14/2017.
Contextul european al acestei dispute este relevant. Raportul Comisiei Europene privind statul de drept din 2023, deși nu se referă direct la evenimentele curente, a continuat să monitorizeze progresele și deficiențele din sistemul judiciar românesc. În trecut, România a fost sub Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) din 2007 până în 2023, tocmai pentru a asigura respectarea statului de drept și combaterea corupției. Prin urmare, orice sesizare la nivel european pe aceste teme este luată în serios și poate avea implicații pentru imaginea și relațiile României în cadrul UE. Un studiu Eurobarometru din 2022 arăta că doar 39% dintre români considerau că justiția este independentă, mult sub media europeană de 54%, reflectând o neîncredere persistentă.
**De ce contează**
Acest schimb de acuzații la nivel european subliniază fragilitatea continuă a statului de drept în România și persistența unor dispute politice fundamentale privind independența justiției. Faptul că aceste tensiuni sunt escalate la Bruxelles indică o preocupare serioasă pentru modul în care România este percepută în Uniunea Europeană. Pentru cetățeni, implicațiile pot fi semnificative, deoarece afectează încrederea în instituții și predictibilitatea actului de justiție, elemente esențiale pentru stabilitatea socială și economică, dar și pentru atragerea investițiilor. Discuțiile în Comisia LIBE pot duce la o monitorizare mai atentă a României și, eventual, la recomandări specifice din partea instituțiilor europene.
Disputa dintre PNL și PSD pe tema justiției, deși veche, capătă noi valențe prin transpunerea sa pe plan european. Rămâne de văzut ce măsuri va lua Comisia LIBE în urma sesizării PSD și cum vor evolua relațiile dintre cele două partide în contextul presiunilor interne și externe. Această situație ridică întrebări privind maturitatea democratică a României și capacitatea actorilor politici de a depăși interesele partizane în favoarea consolidării instituțiilor statului de drept.
Următoarele luni vor fi cruciale pentru a observa dacă aceste acuzații vor genera un dialog constructiv sau vor adânci și mai mult polarizarea politică pe o temă atât de sensibilă precum justiția.