Basmul clasic, reinterpretat pentru marele ecran
Pe 28 iunie 2026, au demarat oficial filmările pentru producția cinematografică „Comoara lui Harap-Alb”, un lungmetraj regizat de Igor Cobileanski. Această nouă abordare a celebrului basm românesc promite să fie un film de aventură dedicat întregii familii, îmbinând elemente din „Cireșarii” cu spiritul lui Don Quijote, potrivit surselor din producție. Cu un titlu de lucru inițial „Pădurea șoaptelor pierdute”, filmul își propune să aducă o poveste clasică într-un București contemporan, propunând o perspectivă inedită asupra personajului principal.
Scenariul filmului este o ecranizare a romanului omonim scris de Mihai Mănescu și publicat de editura Humanitas Junior. Această lucrare a fost distinsă cu premiul pentru „Cea mai bună carte de literatură pentru copii a anului” la Premiile Cărturino, conform informațiilor citate de presa culturală. Proiectul se bazează pe o adaptare liberă a „Poveștii lui Harap-Alb” de Ion Creangă, însă pornește de la o premisă extrem de originală: Harap-Alb a părăsit de mult timp lumea basmelor și a îmbătrânit în lumea reală. Astfel, el devine un bătrânel simpatic și, pe alocuri, uituc, care cutreieră Bucureștiul în căutarea unei comori capabile să schimbe lumea.
Acțiunea filmului se declanșează în momentul în care un băiat pe nume Sebastian descoperă o scrisoare misterioasă adresată regretatei sale mame. Alături de grupul său de prieteni – Horia, Bobo, Leti și Iris – Sebastian pornește pe urmele inițialelor „H.A.”. Copiii acceptă provocarea bătrânului personaj aflat la ananghie și se angajează într-o călătorie fantastică, plină de mistere și pericole, până la marginile lumii, cu scopul de a găsi comoara și de a-l salva pe Harap-Alb din ghearele Spânului, antagonistul poveștii. Această structură narativă modernă, care plasează personaje fantastice într-un cadru urban actual, oferă un contrast interesant și o oportunitate de a explora teme universale precum prietenia, curajul și descoperirea de sine.
Distribuția filmului reunește actori consacrați ai scenei românești. Bogdan Farcaș îl interpretează pe Bătrânul Harap-Alb, aducând o nouă dimensiune unui personaj emblematic. Iulian Postelnicu preia rolul antagonistului Spânul, iar Carmen Tănase o interpretează pe Sfânta Duminică. Această selecție de actori de calibru, cu experiență atât în teatru, cât și în film, sugerează o interpretare profundă și nuanțată a personajelor, contribuind la calitatea artistică a producției. Pe lângă acești actori principali, filmul va include și tineri talente pentru rolurile copiilor, asigurând o dinamică echilibrată între generații.
Echipa de producție este formată din Andrei Gâțu, Costin Crețulescu și Mihai Mănescu, acesta din urmă fiind și autorul scenariului. Proiectul beneficiază de o coproducție între România și Republica Moldova, cu Arcadie Plăcintă în rolul de co-producător din partea Republicii Moldova. Imaginea filmului este realizată de Adrian Pădurețu, iar scenografia îi aparține Ralucăi Ioanovici. Statutul de coproducție internațională, chiar dacă între două țări cu o istorie culturală comună, este un avantaj, permițând filmărilor să se desfășoare în ambele țări și oferind proiectului o deschidere culturală semnificativă pe ambele maluri ale Prutului. Această colaborare poate facilita, de asemenea, accesul la resurse și talente din ambele regiuni, îmbogățind perspectiva artistică.
Comparativ cu alte adaptări cinematografice ale basmelor românești, „Comoara lui Harap-Alb” se distinge prin îndrăzneala de a muta acțiunea într-un cadru contemporan și de a reinterpreta radical personajul principal. În timp ce majoritatea ecranizărilor anterioare au optat pentru fidelitatea față de contextul folcloric original, acest film alege o cale modernă, similară cu abordările europene care aduc mituri și legende în prezent (ex: „Don Quijote” în contexte moderne). Acest lucru poate atrage un public mai larg, în special tinerii, care se pot identifica mai ușor cu personajele și dilemele lor, chiar dacă acestea sunt fundamentate pe o poveste veche de peste 100 de ani. Un studiu Eurostat din 2024 a arătat că producțiile cinematografice destinate copiilor și familiilor au înregistrat o creștere de 15% a vizionărilor în UE în ultimii cinci ani, subliniind relevanța acestui gen.
Lansarea filmului „Comoara lui Harap-Alb” în cinematografele din România este estimată pentru primăvara anului 2027, conform declarațiilor producătorilor. Acest termen ambițios indică un ritm alert al producției, dar și încrederea în succesul proiectului. Producția se aliniază tendințelor actuale din cinematografia românească, care vizează diversificarea genurilor și abordarea unor teme accesibile unui public mai larg, dincolo de filmele de artă sau dramele sociale care au dominat în trecut. Bugetul exact al producției nu a fost specificat în detaliu în comunicatele inițiale, însă implicarea a doi coproducători sugerează o finanțare solidă necesară pentru o producție de anvergură.
De ce contează
Acest film este important pentru cinematografia românească și publicul larg din mai multe motive. În primul rând, reprezintă o reinterpretare curajoasă a unui basm fundamental din literatura română, aducându-l într-un context contemporan și accesibil noilor generații. Aceasta poate stimula interesul copiilor și tinerilor pentru patrimoniul cultural național. În al doilea rând, coproducția cu Republica Moldova consolidează legăturile culturale și artistice dintre cele două țări, demonstrând potențialul colaborărilor transfrontaliere în industria filmului. Nu în ultimul rând, „Comoara lui Harap-Alb” are potențialul de a oferi o alternativă de divertisment de calitate pentru întreaga familie, un segment adesea neglijat de producțiile autohtone.
Pe măsură ce filmările avansează în România și Republica Moldova, se așteaptă noi detalii despre progresul producției și eventuale provocări întâmpinate. Rămâne de văzut cum va fi percepută această abordare modernă a unui basm clasic de către publicul român, fidel adesea tradiției. Succesul acestui proiect ar putea deschide uși pentru viitoare adaptări creative ale altor opere literare românești, încurajând inovația în cinematografia națională.
De asemenea, finalizarea și lansarea în primăvara lui 2027 vor confirma capacitatea industriei de film de a respecta termenele stabilite și de a livra o producție de anvergură.