Sondaj recent despre preferințele electorale ucrainene
Zelenski, zalujnîi reprezintă subiectul principal al acestui articol. Un sondaj recent realizat de agenția Rating Group și preluat de Kyiv Independent, precum și de presa română, arată că intenția de vot pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski rămâne constantă la 32% în rândul tuturor respondenților, dacă alegerile prezidențiale ar avea loc acum, în iulie 2026. Pe de altă parte, popularitatea electorală a fostului comandant al armatei ucrainene, Valerii Zalujnîi, actual ambasador al Ucrainei în Marea Britanie, a înregistrat o scădere de 9% în ultimul an, ajungând la 16% intenție de vot. "Mulți ucraineni își pun speranțele în mine și nu pot să-i dezamăgesc", a declarat Zalujnîi, motivându-și intenția de a candida la prezidențiale, conform Ukrainska Pravda.
Această dinamică subliniază o schimbare în peisajul politic ucrainean, în contextul în care alegerile prezidențiale, programate inițial pentru 2024, au fost amânate din cauza invaziei rusești și a legii marțiale în vigoare, care interzice organizarea scrutinurilor pe timp de război. Mandatul lui Zelenski a fost astfel prelungit, o situație care generează dezbateri interne și externe privind legitimitatea democratică pe termen lung. În iulie 2025, un sondaj similar indica o susținere de 31% pentru Zelenski, 25% pentru Zalujnîi și 5% pentru Kirilo Budanov, șeful de cabinet al lui Zelenski și fost șef al spionajului militar. Conform datelor actuale, Budanov s-ar clasa pe locul al treilea, cu 11% din intențiile de vot.
Analizând un potențial al doilea tur de scrutin, sondajul Rating Group relevă că Zelenski ar câștiga cu 42% împotriva lui Zalujnîi, care ar obține 39%. Această proiecție contrastează cu sondajele anterioare, citate de Kyiv Independent, care sugerau că atât Zalujnîi, cât și Budanov l-ar fi putut învinge pe Zelenski într-un tur secundar. Nu au fost furnizate date privind un eventual tur decisiv între Zelenski și Budanov. Discrepanțele între sondaje pot fi atribuite metodologiilor diferite, perioadelor de colectare a datelor sau fluctuațiilor rapide ale opiniei publice într-un mediu de război.
Pe lângă cursa prezidențială, sondajul a explorat și preferințele pentru un potențial scrutin parlamentar. Un partid ipotetic înființat de Zalujnîi ar obține 18%, depășind un "Bloc Zelenski" (denumire ipotetică pentru un partid care ar înlocui actualul "Slujitorul Poporului") cotat la 16%. Partidul lui Budanov ar ocupa locul al treilea, cu 12%. Partidul naționalist Azov și "Solidaritatea Europeană" a fostului președinte Petro Poroșenko ar obține câte 8% fiecare. Este important de menționat că Zalujnîi și Budanov nu și-au înființat încă partide politice, iar "Slujitorul Poporului" înregistrează o popularitate scăzută, de doar 11,5% conform unui sondaj Socis publicat în martie 2026.
Contextul regional este crucial. Ucraina se află sub lege marțială din februarie 2022, ceea ce suspendă dreptul la organizarea de alegeri. Acest aspect a fost confirmat și de Constituția Ucrainei, care interzice desfășurarea scrutinurilor în timpul stării de urgență sau de război. Situația este similară cu cea din alte țări aflate în conflict, unde stabilitatea și securitatea sunt prioritare în detrimentul proceselor electorale regulate. De exemplu, în timpul Războiului Civil Sirian, alegerile au fost puternic perturbate, iar în Yemen, conflictul a dus la amânarea pe termen nedefinit a scrutinurilor.
Dincolo de cifre, Valerii Zalujnîi, fostul comandant suprem al Forțelor Armate ale Ucrainei, a confirmat președintelui Zelenski intenția sa de a candida la prezidențiale, dacă acestea vor fi organizate în această toamnă. Această întâlnire oficială, raportată de Ukrainska Pravda, subliniază o potențială confruntare politică la vârf, chiar și în condiții de război. Zalujnîi a fost demis din funcția militară în februarie 2024 și numit ambasador în Marea Britanie în martie 2024, mișcări care au fost interpretate de unii analiști ca o încercare a administrației Zelenski de a-l îndepărta din prim-planul scenei interne.
De ce contează
Aceste sondaje sunt esențiale pentru înțelegerea climatului politic intern din Ucraina, mai ales în contextul incertitudinii privind data alegerilor. Ele arată o opinie publică divizată, în care, deși Zelenski își menține o bază solidă de susținere, apar figuri concurente precum Zalujnîi și Budanov, care ar putea capta o parte semnificativă din electorat. Rezultatele influențează percepția internațională asupra stabilității politice a Ucrainei și pot afecta deciziile aliaților privind sprijinul continuu. De asemenea, sondajele indică o posibilă reconfigurare a scenei politice post-război, cu partide noi și o concurență acerbă.
Concluzie Pe măsură ce războiul continuă, discuțiile despre alegeri în Ucraina rămân teoretice, condiționate de ridicarea legii marțiale. Cu toate acestea, intențiile de vot relevate de sondajul Rating Group oferă o imagine clară a forțelor politice emergente și a dinamicii dintre liderii actuali și potențialii candidați. Scăderea popularității lui Zalujnîi, în timp ce Zelenski rămâne constant, alături de ascensiunea lui Budanov, sugerează o consolidare a poziției președintelui în funcție, cel puțin în primul tur. Rămâne de văzut cum va evolua peisajul politic odată ce condițiile vor permite organizarea scrutinurilor, și dacă noile partide, inclusiv cele ipotetice ale lui Zalujnîi și Budanov, vor reuși să-și cristalizeze susținerea într-o formă organizată.
Întrebarea fundamentală este dacă un proces electoral, odată reluat, va reuși să reflecte pe deplin voința populară într-o țară marcată profund de conflict și de provocările reconstrucției.