Disputa politică ajunge în Parlamentul European
Delegația Partidului Social Democrat (PSD) din Parlamentul European a escaladat recenta dispută internă cu Partidul Național Liberal (PNL) la nivel european, sesizând Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE). PSD acuză PNL de atacuri repetate la adresa independenței justiției din România, în special prin punerea sub semnul întrebării a modului de repartizare a completurilor de judecată și a activității instanțelor în dosarele legate de Congresul PNL din 2021. Potrivit unui comunicat emis joi, 2 iulie 2026, social-democrații solicită o analiză a situației în cadrul dialogului european privind statul de drept, subliniind că astfel de demersuri ale liberalilor sunt „incompatibile cu principiile independenței justiției, separației puterilor și statului de drept”.
Reprezentantul PSD în Comisia LIBE a cerut președintelui și coordonatorilor comisiei să includă acest subiect pe agenda de discuții, sugerând chiar o dezbatere în Comisia LIBE și, dacă se va considera necesar, în cadrul Grupului de Monitorizare a Democrației, Statului de Drept și Drepturilor Fundamentale (DRFMG). PSD insistă că scopul sesizării nu este ca Parlamentul European să se pronunțe asupra fondului cauzelor aflate pe rolul instanțelor românești, aspecte care rămân exclusiv de competența justiției naționale, ci de a sancționa presiunile publice asupra magistraților și încercările de discreditare a sistemului judiciar. Această precizare este esențială pentru a delimita rolul instituțiilor europene de cel al celor naționale, respectând principiul subsidiarității.
Criticile PSD vizează nu doar declarațiile PNL privind repartizarea completurilor de judecată în dosarele partidului, ci și reacțiile liberalilor în anchete penale care îi privesc pe unii dintre liderii formațiunii. Social-democrații invocă în sprijinul demersului lor și poziția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din 2021, care, la momentul respectiv, a calificat situația drept o „escaladare fără precedent” a discursului public îndreptat împotriva instanțelor judecătorești. CSM a avertizat că astfel de mesaje pot submina grav încrederea publicului în sistemul judiciar, un pilon fundamental al statului de drept. Acest aspect subliniază gravitatea percepută a situației, având în vedere intervenția unei instituții cheie a justiției române.
Independența justiției este recunoscută ca fiind unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene, iar PSD solicită instituțiilor europene să monitorizeze cu atenție evoluțiile din România în ceea ce privește respectarea statului de drept. Pe de altă parte, PNL a reacționat la acuzații susținând că nu contestă independența justiției, ci doar solicită explicații privind măsurile administrative adoptate de instanțe, în special de Tribunalul București, care a respins anterior criticile privind constituirea completurilor specializate pentru cauzele partidelor politice. Această diferență de interpretare a demersurilor arată o fractură profundă între cele două partide, cu implicații potențiale asupra stabilității coaliției de guvernare, având în vedere că ambele formațiuni sunt parteneri în actuala coaliție.
Contextul acestor tensiuni își are rădăcinile în Congresul PNL din septembrie 2021, când au avut loc alegeri interne pentru președinția partidului. Procesul electoral a fost contestat în instanță de mai mulți membri, generând o serie de litigii care au fost gestionate de Tribunalul București. Faptul că PNL a ridicat obiecții privind modul de constituire a completurilor de judecată pentru aceste dosare a fost interpretat de PSD și de CSM ca o tentativă de influențare a actului de justiție. Un studiu Eurobarometru din 2023 arăta că doar 32% dintre români aveau încredere în sistemul judiciar, o cifră sub media europeană de 48%, ceea ce face ca orice atac la adresa justiției să fie deosebit de sensibil.
În comparație cu alte state membre UE, unde atacurile politice la adresa justiției sunt, de asemenea, o preocupare, România a fost adesea sub lupa Comisiei Europene prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) până în 2023, tocmai din cauza vulnerabilităților statului de drept și a independenței sistemului judiciar. Deși MCV a fost ridicat, Comisia continuă să monitorizeze situația prin Raportul anual privind statul de drept, iar sesizarea PSD adaugă o nouă dimensiune acestei monitorizări. Astfel de dispute publice între partidele de guvernământ pot eroda și mai mult încrederea cetățenilor în instituțiile statului, deja fragilă.
De ce contează
Această sesizare la nivel european este un semnal de alarmă serios privind stabilitatea politică și respectarea statului de drept în România. Disputa dintre PSD și PNL, partide aflate la guvernare, subminează coerența actului decizional și credibilitatea României pe scena europeană. Dacă instituțiile europene vor decide să analizeze situația, presiunea asupra clasei politice românești va crește, forțând o clarificare a pozițiilor și, posibil, o reevaluare a retoricii publice. Pentru cetățeni, o justiție sub presiune politică înseamnă o justiție vulnerabilă, cu implicații directe asupra drepturilor și libertăților fundamentale.
Pe termen scurt, este de așteptat ca această sesizare să intensifice dezbaterea politică internă și să genereze noi reacții din partea PNL. Rămâne de văzut dacă Comisia LIBE va decide să organizeze o dezbatere publică sau să solicite clarificări suplimentare autorităților române. Pe termen mediu, modul în care partidele din coaliție vor gestiona această criză de încredere va influența stabilitatea guvernului și parcursul reformelor necesare. O escaladare necontrolată a conflictului ar putea avea consecințe negative asupra stabilității politice și economice a țării, mai ales în contextul alegerilor viitoare.
Întrebarea fundamentală rămâne dacă partidele politice din România pot coexista și guverna, respectând în același timp principiile democratice și independența justiției, fără a duce disputele interne la nivel european.