Abateri grave în monitorizarea jocurilor de noroc
Curtea de Conturi a sesizat organele de anchetă penală după ce a descoperit un presupus prejudiciu de aproape 30 de milioane de euro la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), rezultat din multiple abateri de la legalitate în anul 2024. Potrivit unui raport de audit obținut în exclusivitate de Mediafax, deficiențele includ taxe de autorizare neîncasate, nedeclarate sau diferențe semnificative între sumele datorate și cele declarate de operatorii de jocuri de noroc. "Abaterile constatate au cauzat prejudicierea bugetului statului cu suma totală de 149.479.297 lei (aproape 30 de milioane de euro)", se arată în raportul citat de Mediafax, care subliniază că există indicii de săvârșire a unor fapte sancționate de legea penală.
Prejudiciul, estimat la 149.479.297 lei, echivalentul a circa 30 de milioane de euro, este atribuit, conform surselor Mediafax, lipsei de acțiune a fostei conduceri a ONJN. În anul 2024, Oficiul nu și-ar fi îndeplinit atribuțiile legale de monitorizare și control al activității organizatorilor de jocuri de noroc. Printre deficiențele majore identificate se numără neverificarea realității și exactității raportărilor lunare ale organizatorilor, validarea nereală a îndeplinirii condițiilor de relicențiere pentru operatorii la distanță, neanalizarea datelor stocate pe serverele în oglindă și de siguranță, și lipsa cunoașterii modificărilor software post-autorizare.
Auditul a relevat că ONJN nu a investigat situații concrete de risc major, cum ar fi plățile multiple de peste 15.000 euro către anumiți jucători, repetate de până la 58 de ori într-o singură zi, cu valori totale de sute de mii sau chiar milioane de euro. Aceste practici, identificate prin interogarea serverelor în timpul misiunii de audit, sugerează o potențială manipulare a rezultatelor de joc și a veniturilor organizatorilor. Potrivit raportului, riscul de manipulare a jocurilor de noroc online ar fi putut genera o diferență de taxă de autorizare nedeclarată de până la 2,1 miliarde lei în anul 2024.
Obiectivul general al misiunii de audit a Curții de Conturi a fost evaluarea modului în care ONJN și-a îndeplinit atribuțiile privind autorizarea, monitorizarea, supravegherea și controlul jocurilor de noroc, precum și activitățile legate de promovarea jocurilor de noroc responsabile social. Concluzia formulată este una contrară, indicând abateri de conformitate semnificative și generalizate față de legislația în vigoare pentru anul 2024, în special OUG nr. 82/2023.
Auditorii au constatat diferențe de taxă de autorizare în valoare estimată de 116.019.510 lei în sarcina operatorilor de jocuri de noroc de tip slot-machine, sume nedeclarate și neachitate după intrarea în vigoare a OUG nr. 82/2023. De asemenea, au fost identificate discrepanțe majore între sumele declarate la ONJN de operatori și cele din declarațiile fiscale depuse la ANAF. De exemplu, SC MANEX COMPANY SRL a declarat la ONJN 9.800.365 lei, în timp ce la ANAF a raportat 18.196.514 lei, rezultând o diferență nedeclarată și neachitată de 16.713.371 lei, calculată de auditori. Situații similare au fost găsite la SC MAXWIN SLOTS SRL, SC SUPERBET RETAIL SA, SC VITMESTIL GAMES SRL și SC PROFESSIONAL DOUBLE GAMES SRL, unde sumele declarate la ONJN erau semnificativ mai mici decât cele din declarațiile 100.
Aceste discrepanțe subliniază o problemă sistemică de colectare și verificare a veniturilor din industria jocurilor de noroc, sector care a cunoscut o creștere exponențială în ultimii ani. Conform datelor Eurostat din 2023, România se situează printre primele țări din UE în ceea ce privește numărul de jucători de jocuri de noroc online, ceea ce amplifică importanța unei reglementări stricte și a unei monitorizări eficiente. Lipsa de control nu doar că privează bugetul de venituri substanțiale, dar creează și un mediu propice pentru activități ilegale, inclusiv spălarea de bani, aspecte care ar fi trebuit să fie prioritare pentru ONJN.
De ce contează
Acest caz subliniază vulnerabilitățile sistemului de reglementare a jocurilor de noroc din România și impactul direct asupra bugetului de stat. Prejudiciul de aproape 30 de milioane de euro ar fi putut fi folosit pentru investiții în sănătate, educație sau infrastructură. Mai mult, lipsa de supraveghere creează un teren fertil pentru evaziune fiscală și potențiale infracțiuni economice, subminând încrederea publică în instituțiile statului. Asigurarea conformității și integrității în acest sector devine esențială pentru stabilitatea financiară și morală a țării.
Sesizarea Parchetului marchează începutul unei etape de investigații penale, care ar putea duce la identificarea responsabililor și la recuperarea prejudiciului. Rămâne de văzut dacă noile măsuri de control și monitorizare implementate de ONJN după raportul Curții de Conturi vor fi suficiente pentru a preveni astfel de abateri în viitor. Este crucial ca instituțiile statului să demonstreze o fermitate sporită în aplicarea legii și în protejarea intereselor financiare ale României, mai ales într-un domeniu atât de dinamic și profitabil cum sunt jocurile de noroc.
De asemenea, se impune o analiză a cadrului legislativ actual pentru a identifica posibile lacune care ar fi putut facilita aceste nereguli.