PNL vs. PSD, dispută despre justiție în PE
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a reacționat vehement joi seară, pe 2 iulie 2026, după anunțul Partidului Social Democrat (PSD) de a sesiza Comisia LIBE (Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne) din Parlamentul European. Demersul PSD vizează, potrivit declarațiilor acestora, „independența justiției din România”, pe fondul unei dispute aprinse cu Partidul Național Liberal (PNL) privind organizarea congresului partidului liberal. Mureșan a afirmat că este pregătit să poarte această dezbatere la nivel european, acuzând PSD că reia tacticile din perioada fostului lider Liviu Dragnea. „PSD vrea să discute despre statul de drept în Parlamentul European. Vom discuta cu plăcere”, a scris Mureșan pe Facebook, subliniind că nu se teme de o astfel de confruntare.
Această dispută survine într-un context politic tensionat, marcat de acuzații reciproce între PNL și PSD. Conform Digi24, PSD a decis să apeleze la instanța europeană după ce Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a denunțat o „escaladare fără precedent a discursului public îndreptat împotriva instanțelor judecătorești”. Tribunalul București, la rândul său, a respins criticile privind constituirea completurilor specializate pentru cauzele partidelor politice. PNL, pe de altă parte, susține că nu contestă independența justiției, ci solicită explicații clare privind măsurile administrative adoptate de instanță în legătură cu congresul lor intern.
Siegfried Mureșan a tras o paralelă directă cu perioada în care PSD era condus de Liviu Dragnea, acuzând formațiunea că folosește un discurs similar celui din urmă cu câțiva ani. „Despre PSD trebuie să spunem că, în timpul lui Liviu Dragnea, prezenta atacul la statul de drept ca pe o apărare a statului de drept, iar apărarea statului de drept ca pe un atac la statul de drept. Așa au făcut atunci, așa fac și acum”, a declarat europarlamentarul PNL. Această retorică, potrivit lui Mureșan, este o încercare de a manipula percepția publică și europeană asupra situației justiției din România. El a mai adăugat că „sunt convins că toți actorii, care atunci l-au apărat pe Liviu Dragnea și abuzurile lui, vor apăra și în această perioadă orice abuz. Au încercat ani de zile să ne explice că s-au schimbat. Vom vedea în următoarele luni că nu s-au schimbat deloc.”
Contextul istoric al implicării PSD în chestiuni legate de justiție la nivel european este relevant. În perioada 2017-2019, sub conducerea lui Liviu Dragnea, PSD a fost adesea criticat de instituțiile europene, inclusiv de Comisia Europeană și Parlamentul European, pentru modificările aduse legilor justiției și ordonanțele de urgență, cum ar fi OUG 13 din 2017, care au generat proteste masive în România și au stârnit îngrijorări serioase la Bruxelles cu privire la statul de drept. Această ordonanță, care viza modificarea Codurilor Penale, a fost ulterior abrogată, dar a lăsat o amprentă negativă asupra imaginii României la nivel european, fiind percepută ca o tentativă de subminare a luptei anticorupție. În încheierea mesajului său, Siegfried Mureșan l-a vizat direct pe actualul lider al PSD, Sorin Grindeanu, afirmând: „Acesta este partidul condus astăzi de premierul OUG 13”, o referință clară la implicarea sa în guvernul care a adoptat respectiva ordonanță.
Demersul PSD de a sesiza Comisia LIBE ridică întrebări privind strategia politică internă a partidului. Deși unii analiști politici, precum HotNews.ro, consideră că este o tactică de a internaționaliza o dispută internă și de a pune presiune pe PNL, alții, citați de Digi24, văd în acest gest o încercare de a legitima criticile aduse sistemului judiciar românesc. Comparativ cu alte state membre UE, România a fost monitorizată constant prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) până în 2023, când monitorizarea a fost ridicată. Totuși, discuțiile privind statul de drept rămân un subiect sensibil la Bruxelles, iar orice sesizare adusă în fața Comisiei LIBE este luată în serios. Este important de menționat că, deși monitorizarea MCV a încetat, Comisia Europeană poate oricând activa Articolul 7 din Tratatul UE, în cazul unor încălcări grave ale statului de drept, deși acest lucru este un scenariu extrem.
Criticile lui Ilie Bolojan, lider PNL, citate de Digi24, conform cărora președintele nu a „agreat” desemnarea lui Siegfried Mureșan ca premier, adaugă o altă dimensiune tensiunilor interne din PNL, care se reflectă și în disputa cu PSD. Această situație internă a PNL ar putea fi exploatată de PSD pentru a-și consolida poziția înaintea viitoarelor alegeri. Astfel, demersul la nivel european nu este doar o chestiune de principiu privind justiția, ci și o manevră politică complexă, cu implicații semnificative pentru scena politică românească și pentru relațiile partidelor la nivel european. Potrivit Eurostat, în 2025, încrederea publicului în sistemul judiciar din România era de aproximativ 30%, sub media europeană de 55%, indicând o vulnerabilitate percepută a justiției românești.
De ce contează
Acest episod este crucial pentru că mută o dispută politică internă, legată de organizarea unui congres de partid, pe scena europeană, punând din nou sub lumina reflectoarelor chestiunea statului de drept în România. Sesizarea Comisiei LIBE, indiferent de rezultatul său, poate afecta imaginea României în Uniunea Europeană și poate influența percepția investitorilor și a partenerilor externi. În plus, această manevră politică ar putea reaprinde dezbaterea despre independența justiției, la doar un an după ridicarea MCV, și ar putea servi drept precedent pentru alte partide de a-și internaționaliza disputele interne, cu riscul de a slăbi coeziunea politică națională și credibilitatea instituțiilor românești.
În concluzie, demersul PSD de a sesiza Comisia LIBE și reacția PNL prin Siegfried Mureșan marchează o nouă etapă în confruntarea politică din România. Rămâne de văzut cum va recepta Comisia LIBE această sesizare și ce impact va avea asupra imaginii României la Bruxelles. De asemenea, este esențial de urmărit dacă această dispută va duce la o escaladare a tensiunilor între PNL și PSD, cu potențiale consecințe asupra stabilității coaliției de guvernare sau a viitoarelor alianțe politice.
Modul în care cele două partide vor gestiona această situație va fi un test important pentru maturitatea clasei politice românești și pentru angajamentul său față de valorile statului de drept și ale democrației europene.