Eforturi internaționale după cutremurele devastatoare
Un efort internațional de salvare a culminat joi, 2 iulie 2026, cu descoperirea și tentativa de extragere a lui Hernan Gil, un agent de securitate în vârstă de 43 de ani, care a supraviețuit opt zile sub dărâmăturile unei clădiri prăbușite în urma celor două cutremure devastatoare ce au lovit Venezuela. Incidentul, care a avut loc în Catia La Mar, o zonă de coastă din statul La Guaira, aproape complet distrusă de catastrofa naturală din 24 iunie, este considerat un miracol de către familia sa și echipele de salvare, potrivit unei jurnaliste AFP.
Soția lui Gil, Gusbimar Gonzalez, a declarat pentru AFP: "Este cu adevărat un miracol. Sunt complet uimită, pentru că este prima dată când văd atâtea țări unindu-se astfel pentru a salva o singură persoană." Echipe de salvare din șapte țări – Venezuela, Chile, SUA, Portugalia, Costa Rica, El Salvador și Mexic – au lucrat neîncetat timp de trei zile pentru a ajunge la el. Miercuri seara, salvatorii se aflau la aproape un metru de Gil, iar pompierii chilieni au publicat pe Instagram o înregistrare video care îl arată pe bărbat în cabina sa de pază, întorcând capul spre cameră, cu ochiul drept înroșit de sânge.
Bilanțul victimelor a fost revizuit în creștere, ajungând la 2.295 de morți și peste 11.000 de răniți, conform președintelui Adunării Naționale, Jorge Rodriguez. Anterior, marți, fuseseră anunțați aproape 2.000 de morți. Națiunile Unite estimează că aproximativ 50.000 de persoane sunt dispărute, iar agenția spațială americană NASA a calculat, pe baza imaginilor satelitare, că aproximativ 58.870 de clădiri au fost avariate sau distruse. Președintele interimar Delcy Rodriguez a decretat miercuri șapte zile de doliu național "în memoria victimelor".
Situația umanitară este extrem de critică. Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) a semnalat marți că în statul La Guaira, "penuria alimentară este generalizată, serviciile de bază s-au prăbușit, iar comunicațiile sunt în mare parte întrerupte". Tensiunile în rândul populației sunt în creștere, iar accesul la ajutor rămâne limitat. Daniela Armas, o vânzătoare de 18 ani din La Guaira, a povestit că "oamenii sunt la un pas de a se omorî între ei pentru mâncare. E ca o luptă de cocoși." Lia Poggio, șefa misiunii din Venezuela a Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), a confirmat că "situația este destul de critică".
Guvernul venezuelean a fost criticat pentru gestionarea crizei. Într-o țară deja supusă restricțiilor informaționale, după tragedie, accesul în La Guaira a fost limitat, voluntarilor fiindu-le impus un permis de trecere. Luis Arteaga Benatuil, membru al grupului spaniol de căutare și salvare USAR 13, a explicat pentru AFP că "a fost extrem de dificil să ajungem pe teritoriul venezuelean. Sosim târziu, dar obiectivul nostru rămâne acela de a salva vieți." Mai mult, patru polițiști venezueleni au fost arestați pentru jafuri în zona afectată, după ce o postare virală pe rețelele sociale i-a arătat pe agenți prinși în flagrant de locuitorii furioși, conform Ministerului Justiției. Yohana Alvarez, o vânzătoare strămutată, a povestit că în centrele de distribuire a ajutoarelor, "la început, totul mergea bine, dar apoi a început dezorganizarea: mai întâi, soldații se serveau singuri și te alegeai cu ce mai era."
Comunitatea internațională a reacționat. Statele Unite au dublat suma ajutorului bilateral, ajungând la un total de 300 de milioane de dolari destinați ONG-urilor și agențiilor ONU, cu aproximativ 2.000 de americani participând la operațiuni, potrivit generalului Francis Donovan, șeful Comandamentului Sud al SUA. Programul Alimentar Mondial (PAM) a lansat un apel pentru strângerea a 50 de milioane de dolari pentru a hrăni 500.000 de persoane timp de trei luni, Stephanie Hochstetter, responsabila agenției ONU, avertizând că "multe familii riscă să se afunde și mai mult în precaritate." UNHCR estimează că are nevoie de aproximativ 15 milioane de dolari pentru a oferi adăpost temporar unui număr de 30.000 de persoane pe o perioadă de șase luni.
România a contribuit și ea la eforturile umanitare, trimițând ajutoare în Venezuela. Această inițiativă se înscrie în contextul solidarității europene și internaționale, arătând angajamentul țării noastre în fața crizelor umanitare majore, chiar și la distanță semnificativă. Astfel de gesturi sunt esențiale pentru a suplimenta resursele locale și a oferi o speranță populațiilor afectate, subliniind rolul României ca partener activ în răspunsul global la dezastre.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la sistemele "inadecvate" de urmărire a persoanelor dispărute și de înregistrare a victimelor, temându-se de apariția unor epidemii. Purtătorul de cuvânt al OMS, Christian Lindmeier, a avertizat că serviciile de sănătate și rețelele de apă și canalizare perturbate, combinate cu deplasările populației, ar putea favoriza apariția unor focare "de boli care pot fi prevenite prin vaccinare, precum rujeola, difteria și tusea convulsivă". Această avertizare subliniază complexitatea crizei, care depășește simpla căutare a supraviețuitorilor și necesită o abordare integrată a sănătății publice.
Statul La Guaira, cel mai grav afectat, prezintă o realitate sumbră, cu zeci de clădiri distruse marcate cu litera "D", semnificând "decedați" conform nomenclaturii internaționale pentru operațiunile de căutare și salvare în caz de cutremure. Această marcare pune capăt speranțelor de a găsi supraviețuitori sub acele dărâmături. Fatima Berroteran, în vârstă de 56 de ani, și familia ei, locuitori ai complexului rezidențial Brisas din Maiquetía, dorm acum în parcare, majoritatea fără corturi, și abia de curând au început să primească apă, ceea ce demonstrează lipsa acută de infrastructură și sprijin imediat pentru supraviețuitori.
De ce contează
Situația din Venezuela, marcată de cutremurele devastatoare și salvarea miraculoasă a lui Hernan Gil, subliniază vulnerabilitatea extremă a populațiilor în fața dezastrelor naturale, exacerbate de crizele politice și economice preexistente. Eforturile internaționale de salvare și ajutor umanitar, inclusiv contribuția României, demonstrează importanța solidarității globale, dar și provocările logistice și politice în acordarea sprijinului. Acest caz evidențiază necesitatea unor sisteme robuste de gestionare a dezastrelor și a unei transparențe sporite din partea autorităților, pentru a asigura că ajutoarele ajung la cei mai nevoiași și pentru a preveni escaladarea crizelor umanitare și sanitare.
În zilele următoare, prioritatea rămâne continuarea operațiunilor de căutare și salvare, deși speranțele de a găsi supraviețuitori scad rapid. Eforturile se vor concentra pe furnizarea de ajutor umanitar esențial – hrană, apă, adăpost și asistență medicală – pentru zecile de mii de persoane strămutate și afectate. Organizațiile internaționale vor continua să facă apeluri pentru finanțare și resurse, în timp ce presiunea asupra guvernului venezuelean va crește pentru a asigura un acces nerestricționat și transparent al ajutoarelor.
Pe termen lung, reconstrucția infrastructurii și refacerea serviciilor de bază vor reprezenta provocări imense, într-un context socioeconomic deja fragil, iar riscul de epidemii va necesita o monitorizare constantă și intervenții rapide din partea OMS și a altor agenții de sănătate.