Designerul acuză lipsa de substanță și impostura în online
Creatorul de modă Cătălin Botezatu a stârnit controverse recente printr-o ieșire publică virulentă la adresa influencerilor din România, pe care i-a numit „atârnători”, „papagali” și „penibili”. Declarațiile sale au fost făcute la o petrecere mondenă, evenimentul Unica din capitală, și au fost preluate de publicații precum Cancan, subliniind nemulțumirea profundă a designerului față de fenomenul influencerilor.
Potrivit relatărilor din presă, Botezatu a declarat că este „la un pas să își piardă răbdarea” și a amenințat că, la un moment dat, va da nume concrete, promițând să „dea cu ei de pământ”. Criticile sale vizează în special persoanele care, în opinia sa, nu au niciun talent real, nu lasă nimic în urma lor și își câștigă existența exclusiv din promovări pe Instagram, fără a aduce un aport concret societății sau pieței muncii.
„Ce influenceri? Cine sunt influencerii? Terminați-vă cu prostiile astea. În afară de 3-4-5 fete… care influenceri? Atârnători? Papagali? Ce? Cine sunt acești influenceri? Fetele astea botoxate, cu sânii atât de mari, care vin la un eveniment să promoveze evenimentul și mai iau și bani… Se promovează pe ele. Pe bune? Cine sunteți voi? Ce lăsați în urma voastră? Care influencerițe? Care influenceri? Aveți vreo responsabilitate? Dați de mâncare cumva unei familii? Aveți vreun job? Terminați cu influencerițele, că mă apucă crizele. Când o să dau nume, o să dau cu ei de pământ. Ăștia sunt atârnători”, a afirmat Botezatu, conform ambelor surse citate.
Designerul a extins critica și la adresa celor prezenți la eveniment, afirmând că „aici cred că un sfert sunt numai influenceri. Dacă vă uitați, numai penibili și penibile sunt și aici. Da. Nu te uita așa la mine, că așa e. Toți penibilii și penibilele”. Această abordare directă și tăioasă, fără a se sfii să arunce acuzații în prezența celor vizați, a generat un „cutremur de imagine în showbiz”, așa cum a fost descris de una dintre publicații.
Nemulțumirea lui Cătălin Botezatu nu este doar o reacție personală, ci reflectă o dezbatere mai amplă în societatea românească și, de altfel, la nivel global, privind valoarea și etica influențelor online. În timp ce o parte a publicului și a mediului de afaceri vede în influenceri un canal eficient de marketing și comunicare, o altă parte critică lipsa de autenticitate, superficialitatea și impactul social redus al multor dintre aceștia. Un studiu realizat în 2023 de IAB România arăta că piața de influencer marketing din țară a depășit 30 de milioane de euro, însă doar o mică parte dintre influenceri generează engagement autentic și rezultate măsurabile pentru branduri, conform specialiștilor în marketing digital.
Criticile designerului se aliniază cu o tendință europeană de reglementare a activității influencerilor. De exemplu, în Franța, Legea nr. 2023-451 din 9 iunie 2023 reglementează activitățile de influență comercială și urmărește să protejeze consumatorii de practicile înșelătoare, stabilind obligații clare de transparență și responsabilitate. Această reglementare vine în contextul în care, la nivelul Uniunii Europene, discuțiile privind etica și responsabilitatea în mediul online sunt tot mai intense, având în vedere impactul semnificativ al influencerilor asupra tinerilor și asupra deciziilor de consum.
Cătălin Botezatu a oferit și o soluție alternativă la goana după faimă facilă, îndemnându-i pe influenceri să „pună mâna să muncească” și să își găsească o meserie utilă. El a subliniat deficitul de personal în sectoare esențiale ale economiei românești, dând exemple concrete din domeniul său, moda: „Duceți-vă, că nu mai avem croitori! Uite, în domeniul meu, nu mai avem cizmari. Sunt oameni care în IT, care au nevoie de voi. Sunt oameni în restaurante… Puneți mâna și lucrați în restaurante, că au oamenii nevoie de voi. Ce dracu influenceri? Terminați-vă cu prostiile astea!”, a conchis designerul.
Această perspectivă este susținută de datele Institutului Național de Statistică (INS) din 2024, care indică un deficit cronic de forță de muncă în domenii precum construcțiile, HoReCa și anumite sectoare ale industriei manufacturiere, inclusiv meseriile tradiționale. De exemplu, în 2023, rata locurilor de muncă vacante în România a fost de aproximativ 1,5%, cu vârfuri în sectoarele menționate, în timp ce numărul absolvenților de școli profesionale în meserii precum croitorie sau cizmărie a continuat să scadă constant în ultimii 10 ani, ajungând la un minim istoric în 2022.
De ce contează
Declarațiile lui Cătălin Botezatu deschid o discuție importantă despre valorile promovate în societatea românească și despre sustenabilitatea unor „cariere” bazate exclusiv pe imagine și expunere online. Ele subliniază o tensiune între aspirația la succes rapid și realitățile economice, atrăgând atenția asupra nevoii de muncă calificată și de contribuție concretă la dezvoltarea economică. De asemenea, ridică întrebări despre responsabilitatea socială a persoanelor publice și despre rolul pe care îl joacă în modelarea aspirațiilor tinerilor, într-un context în care deficitul de forță de muncă în anumite sectoare este critic pentru economia națională.
Pe termen scurt, reacțiile la aceste declarații ar putea polariza și mai mult dezbaterea despre influenceri, generând fie un val de susținere pentru poziția designerului, fie critici din partea celor vizați. Pe termen lung, însă, este posibil ca aceste discuții să contribuie la o mai mare conștientizare și, eventual, la o autoreglementare a fenomenului de influencer marketing, impulsionând o reevaluare a standardelor de conținut și a responsabilității sociale.
De asemenea, ar putea stimula o reorientare a tinerilor către meserii cu impact economic direct, în concordanță cu nevoile reale ale pieței muncii din România.