Intervenții ISU, expertiză peisagistică și impact urban.
București: copacii reprezintă subiectul principal al acestui articol. Peste 1.400 de intervenții ale ISU București-Ilfov au fost înregistrate în urma furtunii din noaptea de marți spre miercuri, 1 iulie 2026, aproape 800 dintre acestea vizând îndepărtarea copacilor căzuți. Acest fenomen, care se repetă cu o frecvență alarmantă în Capitală, este explicat de specialiști prin gestionarea defectuoasă a spațiilor verzi și a infrastructurii urbane. Peisagista Diana Culescu subliniază că, deși o parte a fenomenului este inevitabilă în condiții meteorologice extreme, arborii din București sunt deosebit de vulnerabili din cauza tăierii sistematice a rădăcinilor lor pentru amenajarea carosabilului, a trotuarelor și a locurilor de parcare. "Și carosabilul, și faptul că se introduc rețele în subteran fără să se țină cont că acolo există rădăcini afectează foarte mult arborii," a declarat Culescu pentru Adevărul, evidențiind lipsa de preocupare pentru sistemul radicular în timpul lucrărilor edilitare.
Potrivit peisagistei Diana Culescu, lucrările urbane, care implică adesea o adâncime de minim 80 de centimetri, distrug sistematic rădăcinile superficiale ale copacilor. Majoritatea rădăcinilor vitale se află în primii 50 de centimetri de sol, cel mult până la un metru adâncime, deoarece sub acest nivel condițiile necesare dezvoltării nu mai sunt optime. Prin contrast, structura rutieră necesită o adâncime de minimum 80 de centimetri, ceea ce înseamnă că, în practică, toate rădăcinile care asigură stabilitatea arborilor sunt tăiate. Această problemă se agravează și în cazul amenajării locurilor de parcare între copaci, unde, pentru a crea spațiul necesar, rădăcinile sunt pur și simplu eliminate. Greutatea mașinilor este un factor relevant doar atunci când sunt parcate direct pe sol, ducând la tasarea acestuia și la incapacitatea rădăcinilor de a prelua resursele necesare, ceea ce duce la moartea lor treptată.
Impactul acestor practici este vizibil nu doar prin pagube materiale însemnate, cum ar fi mașini avariate, ci și prin pierderi de vieți omenești. Un exemplu tragic a fost înregistrat în Ilfov, în timpul unui cod roșu de vijelii, când un șofer a decedat după ce un copac s-a prăbușit peste mașina sa aflată în mers. Această situație subliniază urgența unei abordări integrate și sustenabile în gestionarea spațiilor verzi urbane. Conform datelor Eurostat din 2023, Bucureștiul se situează sub media europeană la capitolul suprafeței de spații verzi per locuitor, cu aproximativ 9.8 metri pătrați, comparativ cu o medie europeană de peste 15 metri pătrați, ceea ce adaugă o presiune suplimentară asupra arborilor existenți.
Criticii, inclusiv organizații civice precum Asociația "Salvați Bucureștiul", au atras atenția în repetate rânduri asupra modului în care autoritățile locale, în special Primăria Municipiului București și primăriile de sector, prioritizează extinderea infrastructurii rutiere și a locurilor de parcare în detrimentul sănătății arborilor. Ei susțin că nu există o strategie coerentă de înlocuire a arborilor tăiați sau de protejare a celor existenți, iar expertizele silvice sunt adesea ignorate sau minimizate. Pe de altă parte, reprezentanții administrației locale au declarat în trecut că lucrările de infrastructură sunt esențiale pentru fluidizarea traficului și că se depun eforturi pentru plantarea de noi arbori, însă ritmul și rata de supraviețuire a acestora sunt adesea criticate. De exemplu, un raport al Curții de Conturi din 2024 a relevat deficiențe în gestionarea spațiilor verzi în Sectorul 3, indicând o lipsă de transparență și eficiență în cheltuirea fondurilor alocate.
Comparația cu alte capitale europene, precum Viena sau Berlin, unde există politici stricte de protejare a arborilor și de integrare a infrastructurii subterane cu respectarea sistemelor radiculare, arată că o abordare diferită este posibilă. În aceste orașe, normele urbanistice impun crearea de "celule de rădăcini" sau utilizarea de pavaje permeabile în jurul arborilor pentru a permite dezvoltarea sănătoasă a rădăcinilor și pentru a preveni tasarea solului. În București, Legea 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi prevede principii generale de protecție, dar aplicarea sa este adesea lacunară, iar sancțiunile sunt considerate prea blânde pentru a descuraja practicile dăunătoare. Lipsa unui cadru normativ specific, care să detalieze tehnicile de lucru în proximitatea arborilor maturi, contribuie la perpetuarea problemelor.
De ce contează
Problema căderii copacilor în București transcende incidentele izolate, indicând o vulnerabilitate sistemică a infrastructurii verzi urbane. Consecințele directe includ riscuri pentru siguranța publică, pagube materiale semnificative și o deteriorare a calității vieții urbane. O masă lemnoasă sănătoasă este esențială pentru purificarea aerului, reducerea efectului de insulă termică urbană și menținerea biodiversității. Fără o schimbare de paradigmă în modul în care autoritățile abordează dezvoltarea urbană și gestionarea spațiilor verzi, Capitala va continua să se confrunte cu aceste probleme, afectând direct sănătatea și bunăstarea locuitorilor săi.
Pe termen scurt, autoritățile ar trebui să prioritizeze evaluarea rapidă a arborilor cu risc ridicat și să efectueze toaletări și consolidări profesionale, respectând normele silvice. Pe termen mediu și lung, este imperativă elaborarea și implementarea unui plan urbanistic care să integreze armonios infrastructura cu spațiile verzi, incluzând soluții inovatoare pentru protejarea rădăcinilor și pentru plantarea de specii rezistente, adaptate climatului urban. De asemenea, o campanie de conștientizare publică și implicarea societății civile în procesul decizional ar putea contribui la o gestionare mai eficientă și transparentă a patrimoniului verde al Bucureștiului.
Rămâne de văzut dacă incidentele recente vor determina o reevaluare serioasă a politicilor urbane și o alocare adecvată de resurse pentru protejarea arborilor Capitalei.