Președintele subliniază calitatea legilor și necesitatea soluțiilor
Președintele Nicușor Dan a comentat marți, 30 iunie 2026, decizia judecătorească ce vizează suspendarea activității Administrației Române a Serviciilor de Trafic Aerian (Romatsa), calificând-o drept „disproporționată”. Declarația vine în contextul unei hotărâri a Curții de Apel București, pronunțată în urmă cu patru luni, care ar putea duce la încetarea temporară a operațiunilor Romatsa pe o perioadă de o lună, ca urmare a unui litigiu privind discriminarea în regulamentul de angajare. „Mi se pare disproporționat”, a afirmat Nicușor Dan, subliniind necesitatea unei reevaluări a calității legislației românești.
Controversa a izbucnit după ce o instanță a decis că Romatsa, instituția responsabilă cu dirijarea traficului aerian în România, ar putea fi suspendată. Această măsură drastică este prevăzută de o lege a discriminării care stipulează, conform interpretării președintelui, că „dacă orice persoană juridică discriminează pe oricine, ea poate să-și înceteze activitatea”. Nicușor Dan a comparat această situație cu alte cazuri în care sancțiunile legislative i s-au părut excesive, menționând legea Agenției Naționale de Integritate (ANI): „Dacă greșești o virgulă, pleci din spațiul public trei ani.” Această perspectivă subliniază o preocupare mai largă privind proporționalitatea sancțiunilor în sistemul legislativ românesc, un aspect adesea criticat de experții în drept constituțional.
Situația Romatsa a fost subiectul unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) desfășurate luni. Potrivit declarațiilor președintelui, CSAT a adoptat o abordare proactivă, spre deosebire de un răspuns reactiv, pentru a prevedea mecanisme de urgență în cazul în care decizia Curții de Apel București va fi confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). „În sfârșit suntem și noi proactivi și nu reactivi să prevedem niște mecanisme pentru momentul în care eventual hotărârea de la Curtea de Apel este confirmată de ÎCCJ, adică să avem backup-ul de dinainte și să nu ne trezim deodată că de pe o zi pe alta nu mai poți zbura avioane în România”, a explicat Nicușor Dan. CSAT a solicitat Guvernului să identifice soluții viabile pentru „continuarea serviciilor de navigație aeriană și securitate a spațiului aerian”, având în vedere impactul major pe care o astfel de suspendare l-ar avea asupra transportului aerian național și internațional.
În cadrul discuțiilor din CSAT au fost identificate patru soluții potențiale, care urmează să fie analizate de echipe de juriști pentru a asigura continuitatea activității Romatsa. Aceste măsuri preventive sunt esențiale pentru a evita o paralizie a traficului aerian. La momentul actual, hotărârea primei instanțe nu a fost încă redactată, iar recursul urmează să fie judecat. În paralel, Inspecția Judiciară s-a autosesizat în acest caz în aceeași zi cu ședința CSAT, indicând o preocupare instituțională extinsă față de implicațiile deciziei.
Un aspect crucial al acestei discuții îl reprezintă rolul Romatsa în contextul european. România, ca stat membru al Uniunii Europene, este parte a Spațiului Aerian Unic European (Single European Sky initiative), un proiect menit să optimizeze gestionarea traficului aerian și să asigure siguranța zborurilor. O eventuală suspendare a activității Romatsa ar perturba grav nu doar traficul intern, ci și pe cel internațional, având în vedere că spațiul aerian românesc este o rută importantă pentru zborurile dintre Europa de Vest și Orientul Mijlociu sau Asia. Potrivit Eurocontrol, organizația europeană pentru siguranța navigației aeriene, o întrerupere a serviciilor de control al traficului aerian într-un stat membru poate genera întârzieri semnificative și costuri suplimentare pentru companiile aeriene la nivel continental, afectând mii de zboruri zilnic, așa cum s-a întâmplat în 2018 cu grevele controlorilor de trafic aerian din Franța, care au generat întârzieri de peste 200.000 de minute în spațiul aerian european.
Situația actuală subliniază o problemă sistemică a legislației românești, unde, în anumite cazuri, sancțiunile par a fi disproporționate în raport cu faptele, generând riscuri majore pentru funcționarea instituțiilor cheie. Critica președintelui Nicușor Dan nu se referă la judecata judecătoarei de caz, ci la cadrul legal general. Această abordare este similară cu cea adoptată de alți oficiali publici, precum primarul Timișoarei, Dominic Fritz, care a avut, de asemenea, obiecții legate de calitatea legilor. În lipsa unor clarificări suplimentare din partea Ministerului Justiției sau a altor entități legislative, rămâne deschisă dezbaterea privind necesitatea unei reforme legislative care să asigure proporționalitatea și predictibilitatea sancțiunilor.
De ce contează
Această situație este crucială pentru România, deoarece suspendarea activității Romatsa ar putea paraliza traficul aerian, cu impact direct asupra economiei și siguranței naționale. Mii de pasageri ar fi blocați, companiile aeriene ar suferi pierderi imense, iar reputația României ca partener de încredere în sistemul european de navigație aeriană ar fi grav afectată. Decizia CSAT de a căuta soluții preventive este vitală pentru a evita un scenariu haotic și pentru a demonstra capacitatea statului de a gestiona crize potențiale. Mai mult, discuția despre calitatea legilor deschide o oportunitate pentru o reformă legislativă necesară, care să asigure echilibrul între sancțiuni și fapte, protejând în același timp buna funcționare a instituțiilor publice.
În așteptarea redactării hotărârii primei instanțe și a judecării recursului la ÎCCJ, incertitudinea planează asupra Romatsa. Guvernul, sub îndrumarea CSAT, are sarcina urgentă de a evalua cele patru soluții propuse și de a implementa un plan de rezervă solid. Este de așteptat ca Ministerul Transporturilor și Ministerul Justiției să colaboreze strâns pentru a găsi o cale legală care să permită continuitatea serviciilor de navigație aeriană, fără a submina principiile justiției. De asemenea, monitorizarea atentă a cazului de către Inspecția Judiciară sugerează o analiză aprofundată a modului în care s-a ajuns la această decizie.
Outcome-ul acestui litigiu ar putea crea un precedent important pentru modul în care legislația privind discriminarea este aplicată în România și ar putea influența viitoarele reforme legislative menite să prevină blocaje instituționale de o asemenea amploare.