Ucraina intensifică atacurile, Rusia dezvoltă AI pentru drone
Apărarea antiaeriană a Rusiei a interceptat marți, 30 iunie 2026, nu mai puțin de 46 de drone care se îndreptau spre Moscova, conform anunțului făcut de primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin. Atacul, care nu a provocat victime sau pagube semnificative raportate oficial până în prezent, subliniază intensificarea campaniei ucrainene de lovire a teritoriului rus, inclusiv a capitalei, situată departe de linia frontului. "46 de drone lansate în direcția capitalei ruse au fost interceptate", a declarat Sobianin pe Telegram, confirmând o serie de nouă valuri de aparate distruse de sistemele de apărare.
Echipele de salvare au fost mobilizate în zonele unde au căzut resturile dronelor, însă detalii suplimentare despre locațiile exacte sau impactul potențial nu au fost furnizate, așa cum a transmis AFP, preluată de Agerpres. Acest incident vine în contextul în care Ucraina și-a amplificat considerabil atacurile pe teritoriul Federației Ruse în ultimele luni, vizând în special infrastructuri critice precum cele de transport și stocare a hidrocarburilor. Scopul declarat al acestor acțiuni este de a diminua capacitatea Rusiei de a-și finanța și susține ofensiva militară lansată în februarie 2022. Pe de altă parte, Rusia continuă să efectueze atacuri aproape zilnice împotriva Ucrainei, menținând un ciclu de escaladare a conflictului.
Paralel cu intensificarea atacurilor, experții militari ucraineni avertizează asupra unei noi etape în evoluția tehnologiei dronelor de atac, în care inteligența artificială va juca un rol decisiv. Serhii „Flash” Beskrestnov, un cunoscut consilier al Ministerului ucrainean al Apărării în domeniul sistemelor fără pilot, anticipează că următoarea generație de drone, inclusiv cele de tip Shahed (produse inițial în Iran și ulterior de Rusia sub denumirea Geran), va fi capabilă să identifice, să selecteze și să lovească ținte autonom, fără intervenție umană directă. "Analizarea țintelor în funcție de prioritate, selectarea unei ținte și decizia autonomă de a ataca reprezintă, fără îndoială, viitorul apropiat al acestei categorii de vehicule aeriene fără pilot", a declarat Beskrestnov, citat de Business Insider.
În prezent, dronele Shahed/Geran urmează trasee pre-programate înainte de lansare. Cu toate acestea, Rusia a îmbunătățit deja aceste aparate cu sisteme de protecție împotriva bruiajului electronic, camere orientate spre spate pentru detectarea interceptorilor și echipamente care permit preluarea controlului de la distanță de către operatori. Beskrestnov subliniază că tehnologia necesară pentru identificarea automată a țintelor este deja disponibilă. El menționează utilizarea de către Rusia a camerelor video performante fabricate în China, capabile să detecteze și să urmărească obiective în timp real. "Camera poate identifica o țintă și o poate menține permanent în câmpul vizual. Acest lucru nu mai reprezintă o noutate", a explicat specialistul ucrainean.
Următorul pas, conform lui Beskrestnov, este integrarea algoritmilor de inteligență artificială care să permită dronelor nu doar să identifice, ci și să aleagă autonom ținta și să inițieze atacul. Această tehnologie se află în faze incipiente de testare pe câmpul de luptă, fiind explorată atât de Rusia, cât și de Ucraina. O provocare tehnică majoră o constituie ghidarea terminală, faza finală a atacului în care drona își ajustează precis traiectoria pentru a lovi ținta. Implementarea acestei funcții pe platforme cu aripă fixă, precum Shahed, este mai complexă, dar Beskrestnov afirmă că este fezabilă tehnic: "Pentru ca ghidarea terminală să funcționeze pe o dronă de tip Shahed, această funcție trebuie integrată în sistemul de control al zborului. Din punct de vedere tehnic, acest lucru este posibil."
Expertul ucrainean susține că forțele ruse au început deja să publice imagini care arată sisteme de inteligență artificială identificând automat obiectivele înainte de atac. Aceste înregistrări, care nu au putut fi verificate independent, prezintă imagini aeriene cu clădiri și vehicule marcate cu chenare colorate, sugerând utilizarea unui software de recunoaștere automată a țintelor. Dacă aceste capabilități – identificarea, selectarea și ghidarea terminală – vor fi integrate într-un singur sistem, dronele ar putea opera cu un grad foarte ridicat de autonomie pe câmpul de luptă. Această evoluție este considerată de analiștii militari un pas esențial către utilizarea roiurilor de drone coordonate prin inteligență artificială, o direcție majoră a războiului modern.
Utilizarea inteligenței artificiale ar reduce, de asemenea, eficiența metodelor tradiționale de război electronic. Sistemele de bruiaj electronic actuale vizează întreruperea comunicației dintre dronă și operator sau perturbarea semnalelor de navigație prin satelit. O dronă capabilă să ia decizii independent ar fi mult mai dificil de oprit prin astfel de mijloace. Este important de menționat că Ucraina utilizează deja, conform mai multor rapoarte, sisteme de identificare automată a țintelor și de ghidare asistată de inteligență artificială pe unele dintre dronele sale cu aripă fixă. Kievul a folosit tot mai frecvent drone de atac cu rază medie de acțiune, capabile să lovească obiective aflate la distanțe între 30 și 300 de kilometri, vizând rute logistice și puncte de comandă rusești în zone protejate de bruiaj electronic.
De ce contează
Dezvoltarea și implementarea dronelor autonome, capabile să identifice și să atace ținte fără intervenție umană, marchează o schimbare fundamentală în natura conflictelor armate. Această tehnologie, aflată acum în faze de testare pe frontul ucrainean, promite să crească semnificativ letalitatea și eficiența atacurilor, reducând în același timp riscul pentru operatorii umani. Pentru România și statele NATO, această evoluție impune o regândire a strategiilor de apărare antiaeriană și electronică, precum și o accelerare a investițiilor în contracararea acestor noi amenințări. Capacitatea de a opera roiuri de drone autonome ar putea schimba balanța puterii pe câmpul de luptă, transformând radical conceptul de război.
Pe măsură ce atât Rusia, cât și Ucraina continuă să investească masiv în tehnologii militare avansate, inclusiv în inteligența artificială aplicată dronelor, presiunea asupra comunității internaționale de a stabili norme și reglementări privind armele autonome devine tot mai mare. Viitorul conflictului din Ucraina va fi, fără îndoială, un teren de testare pentru aceste inovații, cu implicații profunde pentru securitatea globală. Rămâne de văzut în ce măsură aceste sisteme autonome vor fi desfășurate la scară largă și cum vor influența echilibrul strategic și etica războiului.
Întrebarea crucială este dacă decizia de a ucide va fi delegată complet mașinilor și care vor fi consecințele acestei tranziții etice și operaționale.