Canicula a generat mortalitate crescută și presiune pe spitale
Un val de căldură descris de oamenii de știință drept cel mai sever înregistrat vreodată în Europa continuă să se deplaseze spre est, afectând țări precum Cehia, Polonia și Ungaria, unde sunt așteptate valori record. Germania a depășit, în premieră, pragul de 40 de grade Celsius, potrivit BBC. Pe acest fond, Franța a înregistrat aproximativ 1.000 de decese suplimentare față de media obișnuită în doar câteva zile, au anunțat duminică, 29 iunie 2026, autoritățile sanitare franceze, avertizând că bilanțul ar putea crește, conform Mediafax.
Agenția Națională de Sănătate Publică din Franța (Santé publique France – SpF) a precizat că, începând cu 24 iunie, s-au înregistrat aproximativ 1.000 de decese în plus față de media obișnuită, pe fondul unui val de căldură excepțional care a afectat țara timp de 11 zile. Această creștere a mortalității a fost notabilă: peste 1.200 de persoane au murit pe 24 iunie, iar în zilele de 25 și 26 iunie au fost raportate peste 1.400 de decese zilnic. Prin comparație, în lunile aprilie și mai ale aceluiași an, numărul deceselor varia între 900 și 1.000 pe zi.
Deși autoritățile franceze au subliniat că aceste decese nu au fost atribuite oficial temperaturilor extreme, ele au avertizat că bilanțul final ar putea fi mai ridicat, deoarece efectele căldurii asupra organismului se pot manifesta cu întârziere. Creșterea mortalității afectează toate grupele de vârstă, însă un procent semnificativ, de 85%, dintre decesele suplimentare au fost înregistrate în rândul persoanelor de peste 65 de ani. Un aspect îngrijorător, semnalat de Santé publique France, a fost creșterea de aproximativ 40% a deceselor produse la domiciliu, în special în regiunea Île-de-France, sugerând o vulnerabilitate sporită a populației vârstnice și a celor izolați.
Situația actuală din Franța amintește de canicula devastatoare din 2003, când un val similar de căldură a provocat peste 15.000 de decese în țară, în special în rândul persoanelor în vârstă. Acea criză a dus la o reformă profundă a sistemului de sănătate publică și la implementarea unor planuri naționale de alertă și răspuns la caniculă, inclusiv sistemul de monitorizare și avertizare al Santé publique France. Cu toate acestea, chiar și cu aceste măsuri, presiunea asupra sistemului medical rămâne semnificativă.
Deși duminică, 29 iunie 2026, temperaturile au început să scadă în Franța, după unul dintre cele mai intense valuri de căldură din istoria recentă a țării, spitalele rămân sub presiune din cauza efectelor întârziate ale caniculei. Ministrul francez al Sănătății, Stéphanie Rist, avertizase încă de sâmbătă că autoritățile observă un număr de decese „mai mare decât în mod normal”, iar datele publicate duminică de Santé publique France au confirmat această tendință. Acest fenomen subliniază complexitatea impactului valurilor de căldură asupra sănătății publice, unde consecințele nu sunt imediate, ci se pot resimți pe parcursul mai multor zile sau chiar săptămâni.
La nivel european, un raport Eurostat din 2023 arăta că numărul deceselor legate de caniculă a crescut constant în ultimii 20 de ani, cu o medie de peste 3.000 de decese anual atribuite direct sau indirect temperaturilor extreme. Franța, Italia și Spania sunt printre țările cele mai afectate. Această tendință este în concordanță cu proiecțiile climatologilor care avertizează că frecvența și intensitatea valurilor de căldură vor crește în Europa din cauza schimbărilor climatice. De exemplu, în 2024, un studiu al Universității din Oxford estima o probabilitate de 5 ori mai mare pentru valuri de căldură extreme în regiune comparativ cu anul 2000.
De ce contează
Acest val de căldură și creșterea mortalității în Franța subliniază vulnerabilitatea populației europene în fața evenimentelor climatice extreme. Datele arată că, în ciuda sistemelor de avertizare și a planurilor de acțiune, impactul asupra sănătății publice poate fi sever, în special pentru persoanele vârstnice și cele cu afecțiuni preexistente. Fenomenul evidențiază necesitatea unor strategii de adaptare mai robuste, de la infrastructură urbană rezistentă la căldură la campanii de conștientizare și suport social pentru categoriile vulnerabile, pentru a preveni viitoare tragedii și a reduce presiunea asupra sistemelor medicale.
Perspectiva imediată indică o ușoară ameliorare a temperaturilor în vestul Europei, dar atenția se mută acum spre est, unde valul de căldură este în plină desfășurare, cu riscuri potențiale pentru sănătate în Cehia, Polonia și Ungaria. Autoritățile din aceste țări monitorizează situația și implementează măsuri preventive, însă rămâne de văzut dacă sistemele lor de sănătate vor fi la fel de solicitate ca cel francez. Pe termen lung, comunitatea științifică și instituțiile europene continuă să sublinieze urgența combaterii schimbărilor climatice și a dezvoltării unor planuri comprehensive de reziliență pentru a minimiza impactul viitoarelor valuri de căldură.
Provocarea este complexă și necesită o abordare integrată, de la nivel local la cel european.