Șoșoacă cere Patriarhului Daniel și lui Nicușor Dan poziții clare pe parteneriat civil

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 7 minute

Pe scurt

Europarlamentarul Diana Șoșoacă a trimis scrisori deschise Patriarhului Daniel și președintelui Nicușor Dan, criticând susținerea acestuia pentru parteneriatul civil și faptul că nu este căsătorit cu partenera sa, Mirabela Grădinaru. Ea consideră că aceste acțiuni subminează valorile familiei creștine și solicită intervenția publică a Bisericii Ortodoxe Române, precum și clarificări din partea Administrației Prezidențiale privind poziția față de legalizarea parteneriatului civil.

EN

Brief

MEP Diana Șoșoacă sent open letters to Patriarch Daniel and President Nicușor Dan, criticizing Dan's support for civil partnerships and his unmarried status with his partner, Mirabela Grădinaru. She argues these actions undermine Christian family values and calls for public intervention from the Romanian Orthodox Church, as well as clarification from the Presidential Administration regarding its stance on legalizing civil partnerships.

Șoșoacă cere Patriarhului Daniel și lui Nicușor Dan poziții clare pe parteneriat civil
Sursa foto: ziare.com

Europarlamentarul critică statutul familial al președintelui

Europarlamentarul Diana Iovanovici-Șoșoacă, lidera Partidului S.O.S. România, a adresat luni, 29 iunie 2026, două scrisori deschise distincte: una către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, și cealaltă către Administrația Prezidențială și președintele Nicușor Dan. În ambele documente, Șoșoacă critică vehement susținerea președintelui pentru legalizarea parteneriatului civil și, în mod direct, faptul că acesta nu este căsătorit civil și religios cu partenera sa de viață, Mirabela Grădinaru, deși cei doi apar constant împreună în aparițiile oficiale ca un cuplu reprezentativ al statului român. Această abordare duală subliniază preocuparea europarlamentarului față de valorile creștine și de instituția căsătoriei, pe care le consideră amenințate de „presiuni tot mai puternice în spațiul public și în viața politică din România”, potrivit Digi24.

În scrisoarea adresată Patriarhului Daniel, Șoșoacă subliniază că dezbaterea privind parteneriatul civil și modelul de familie promovat în spațiul public are implicații profunde asupra valorilor creștine și asupra instituției căsătoriei. Ea afirmă că se adresează Bisericii Ortodoxe Române într-un moment crucial pentru „valorile fundamentale ale familiei creștine”. Lidera S.O.S. România consideră declarațiile lui Nicușor Dan în favoarea parteneriatului civil drept „un pas periculos către redefinirea conceptului de familie și către slăbirea fundamentelor morale și spirituale ale societății românești”. Această poziție este întărită de argumentul că statutul familial al președintelui, care nu este căsătorit cu doamna Grădinaru, ridică „serioase semne de întrebare” în contextul dezbaterii publice despre familie și căsătorie. „Fără a contesta dreptul oricărei persoane la viață privată, apreciem că este legitim să observăm că modelul de familie proiectat de cea mai înaltă funcție în stat nu poate fi desprins de responsabilitatea publică pe care aceasta o implică”, se arată în scrisoarea citată de Mediafax.

Constituția României, așa cum reamintește Șoșoacă, consacră familia ca element fundamental al societății. Tradiția milenară a poporului român a înțeles familia ca fiind întemeiată pe Sfânta Taină a Cununiei și pe responsabilitatea asumată dintre soț și soție. Promovarea unor formule juridice alternative, cum ar fi parteneriatul civil, riscă, în viziunea europarlamentarului, „să transforme excepția în regulă și să golească de conținut instituția căsătoriei”. Șoșoacă mai susține că, în ultimii ani, România se confruntă cu „o ofensivă constantă împotriva identității creștine”, manifestată prin promovarea ideologiilor care relativizează familia, presiuni asupra educației copiilor, marginalizarea simbolurilor creștine și încercări repetate de redefinire a valorilor care au unit poporul român timp de două milenii. În acest context, ea solicită Patriarhului Daniel o intervenție publică fermă, argumentând că „milioane de credincioși așteaptă un cuvânt limpede și ferm în apărarea familiei creștine și a căsătoriei, așa cum au fost lăsate de Dumnezeu și mărturisite de Sfinții Părinți”.

Pe de altă parte, în scrisoarea adresată Administrației Prezidențiale și lui Nicușor Dan, Diana Șoșoacă cere clarificarea poziției șefului statului privind introducerea parteneriatului civil în legislația României. Ea argumentează că această temă nu este una „tehnică”, ci are implicații directe asupra modului în care statul român definește familia. Șoșoacă afirmă că vorbește în calitate de europarlamentar, președinte al Partidului S.O.S. România și „reprezentant al unui număr important de cetățeni români care susțin valorile constituționale, familia și identitatea creștină a poporului român”. Potrivit HotNews, ea consideră că o asemenea inițiativă legislativă „produce efecte profunde asupra concepției juridice și morale privind familia, instituție care constituie unul dintre pilonii fundamentali ai societății românești”.

Scrisoarea către președinte formulează trei întrebări directe la care Șoșoacă așteaptă un răspuns public: „1. Intenționați să susțineți sau să promulgați o lege privind parteneriatul civil? 2. Considerați că instituția căsătoriei între un bărbat și o femeie trebuie să rămână fundamentul juridic al familiei în România? 3. De ce duceți în derizoriu ideea de familie prin neasumarea căsătoriei cu femeia cu care aveți doi copii?” Această ultimă întrebare reia critica privind statutul familial al președintelui, invocând că, deși se prezintă constant în spațiul public alături de Mirabela Grădinaru ca un cuplu reprezentativ, relația lor nu este întemeiată prin căsătorie. Șoșoacă susține că „instituția prezidențială nu este una exclusiv politică, ci și una simbolică”, iar mesajele transmise de la Cotroceni au „o influență majoră asupra societății”.

În plus, europarlamentarul aduce acuzații politice, susținând că mandatul lui Nicușor Dan ar fi marcat de „ilegitimitate politică” și că prezența sa la evenimente oficiale alături de partenera sa ar contraveni „spiritului cutumelor protocolare internaționale”. Conform interpretării Dianei Șoșoacă, „Șeful statului are obligația de a se prezenta la anumite evenimente exclusiv cu soția sa (căsătorit civil și religios), sau singur, în cazul în care nu este căsătorit, sau văduv”. Această afirmație denotă o înțelegere strictă a protocolului, care nu este universal acceptată și poate fi interpretată diferit în diverse culturi și contexte diplomatice.

Nicușor Dan, pe de altă parte, a avut în trecut o poziție publică în favoarea parteneriatului civil, argumentând că este o chestiune de drepturi civile, nu de redefinire a căsătoriei. Spre exemplu, în 2018, în contextul referendumului pentru familie, el a declarat că susține dreptul la parteneriat civil pentru cuplurile care nu doresc sau nu pot să se căsătorească, fără a considera că aceasta ar afecta instituția tradițională a căsătoriei. Această viziune contrastează puternic cu cea a Dianei Șoșoacă, care vede parteneriatul civil ca o amenințare directă la adresa modelului creștin de familie. De-a lungul timpului, Biserica Ortodoxă Română a menținut o poziție fermă împotriva parteneriatului civil, considerându-l o alternativă la căsătorie și, implicit, o subminare a valorilor tradiționale creștine, așa cum a reafirmat de nenumărate ori prin comunicate oficiale și declarații ale ierarhilor.

De ce contează

Această intervenție a europarlamentarului Diana Șoșoacă scoate în evidență tensiunile existente în societatea românească între valorile tradiționale, susținute de Biserică și o parte a clasei politice, și tendințele de modernizare legislativă, inclusiv în privința drepturilor civile. Dezbaterea despre parteneriatul civil nu este doar o chestiune juridică, ci atinge profund identitatea culturală și religioasă a României. Presiunea exercitată asupra președintelui Nicușor Dan și solicitarea adresată Patriarhului Daniel arată o încercare de a mobiliza atât instituțiile laice, cât și pe cele religioase, în apărarea unui anumit model de familie, considerat fundamental pentru stabilitatea socială.

În absența unui răspuns oficial din partea Administrației Prezidențiale sau a Patriarhiei Române la scrisorile Dianei Șoșoacă, rămâne de văzut cum vor evolua aceste discuții. Este posibil ca Biserica Ortodoxă Română să își reitereze poziția deja cunoscută, iar președintele Nicușor Dan să aleagă să nu comenteze aspectele personale ale vieții sale. Însă, presiunea publică exercitată de astfel de demersuri politice poate influența agenda legislativă viitoare și modul în care partidele politice se poziționează față de aceste subiecte sensibile.

Dezbaterea privind parteneriatul civil va continua să fie un punct de divergență major în peisajul politic și social românesc, reflectând clivaje profunde între diferite viziuni asupra familiei și societății.