Acuzații de lipsire ilegală de libertate și abuz în serviciu
Avocatul Lóránt Horváth, reprezentând transportatorii de bani ucraineni, a depus o propunere de reținere și arestare preventivă pentru fostul prim-ministru Viktor Orbán, alături de János Hajdú, Örs Farkas și Tamás Demeter, concomitent cu punerea lor sub acuzare. Această inițiativă, citată de portalul 24.hu și preluată de Agenția de presă Rador, se bazează pe acuzațiile de lipsire ilegală de libertate, săvârșită în șapte cazuri, din motive josnice, prin torturarea victimelor și interogatoriu forțat. Aceste infracțiuni se pedepsesc cumulativ cu pedepse cu închisoarea cuprinse între doi și doisprezece ani, conform Codului penal ungar.
Demersul avocatului Horváth este motivat de informațiile publicate în presă, în special de un articol apărut joi pe 444.hu. Acesta din urmă a relevat existența unui document al procuraturii care sugerează o posibilă răspundere penală a lui Viktor Orbán în cazul convoiului de bani ucraineni. Documentul provine dintr-o anchetă desfășurată de Parchetul de Investigații al Capitalei din Ungaria, sub suspiciunea de lipsire ilegală de libertate și abuz în serviciu, conform surselor citate de 24.hu. Această situație subliniază o tensiune continuă în relațiile dintre Ungaria și Ucraina, marcate de diverse dispute politice și economice.
Documentul procuraturii, a cărui esență este descrisă nu doar ca o judecată de valoare politică, ci ca o constatare concretă, indică faptul că principalul mijloc de clarificare a răspunderii penale îl reprezintă mărturia persoanelor care au acționat conform ordinelor primite. Pe lângă Viktor Orbán, documentul îi nominalizează pe Örs Farkas, fost secretar de stat pentru supravegherea serviciilor de securitate națională, János Hajdu, fost director general al Centrului Antiterorist (TEK), și Tamás Demeter, fost vicepreședinte pentru criminalitate și aplicarea legii din cadrul Administrației Naționale a Finanțelor și Vămilor din Ungaria (NAV). Acești oficiali sunt considerați persoanele care au luat deciziile și au dat dispozițiile importante în acest caz.
Ancheta, conform moțiunii obținute de 24.hu, vizează clarificarea mai multor aspecte cruciale. În primul rând, se urmărește stabilirea dacă acțiunea împotriva transportatorilor de bani din Ucraina a avut la bază motive procedurale penale reale și legitime sau dacă scopul real al autorităților a fost promovarea unor interese politice, de politică externă sau guvernamentale. Această distincție este fundamentală pentru a determina natura infracțiunilor comise. De exemplu, în 2023, Transparency International a clasat Ungaria pe locul 72 din 180 în Indicele de Percepție a Corupției, indicând vulnerabilități în statul de drept și aplicarea imparțială a legii, aspecte criticate frecvent și de instituțiile europene.
De asemenea, ancheta trebuie să examineze dacă privarea de libertate, reținerea, interogarea sau scoaterea din țară a avut loc în baza condițiilor prevăzute de Codul de procedură penală sau a reprezentat o punere în aplicare a unei decizii politice sau administrative prealabile. În acest din urmă caz, ar fi fost săvârșită infracțiunea de privare ilegală de libertate, conform articolului 304 din Codul penal ungar. Este esențial să se stabilească cine a stabilit data și metoda măsurii și dacă, la un moment dat, restrângerea libertății personale a victimelor și-a pierdut temeiul juridic sau a fost lipsită de acesta de la bun început.
Extinderea investigației va include descoperirea tuturor probelor documentare și electronice legate de comunicarea dintre organismele implicate, calea de transmitere a dispozițiilor, mecanismul decizional, consultările operative, precum și pregătirea și implementarea măsurilor. Pe baza evaluării comune a acestor probe, se va decide dacă faptele relevate au fost săvârșite exclusiv în cadrul unei colaborări de coautorat sau complicități, sau dacă pot fi stabilite și condițiile legale referitoare la o organizație criminală, un aspect care ar agrava considerabil acuzațiile. Această abordare riguroasă este similară cu standardele de investigație penală aplicate în statele membre ale Uniunii Europene, unde respectarea drepturilor omului și a procedurilor legale este primordială.
Unul dintre argumentele cheie pentru propunerea de arestare este riscul justificat de zădărnicire a desfășurării cu succes a procesului penal. Avocatul Horváth susține că măsurile preventive, cum ar fi reținerea și arestarea, nu urmăresc executarea anticipată a pedepsei, ci exclusiv asigurarea administrării probelor în cadrul legii, fără influență externă și în totalitate. Aceasta ar garanta că rezultatul anchetei nu este periclitat de nicio intervenție. O situație similară a fost observată în România în 2022, când DNA a solicitat arestări preventive pentru a preveni influențarea martorilor în cazuri de corupție la nivel înalt, demonstrând importanța acestor măsuri în protejarea integrității investigațiilor.
De ce contează
Acest caz este de o importanță majoră pentru statul de drept în Ungaria și pentru relațiile sale cu Ucraina și Uniunea Europeană. Implicarea unor foști oficiali de rang înalt, inclusiv un fost prim-ministru, subliniază vulnerabilitatea instituțiilor la presiuni politice. Dacă acuzațiile se confirmă, ar demonstra o utilizare abuzivă a puterii de stat pentru interese politice, subminând încrederea publicului în justiție. De asemenea, ar putea crea un precedent periculos pentru modul în care statele gestionează situațiile transfrontaliere sensibile, mai ales în contextul conflictului din Ucraina. Rezultatul acestei anchete ar putea avea implicații semnificative pentru reputația internațională a Ungariei.
Următoarele etape ale acestui caz vor include analiza propunerii de arestare de către procuratură și, ulterior, de către instanța de judecată. Este de așteptat ca apărătorii celor nominalizați să conteste ferm acuzațiile și măsurile preventive. Dezvoltările ulterioare vor depinde de soliditatea probelor adunate și de modul în care sistemul judiciar ungar va gestiona presiunile politice și mediatice. Acest proces va fi monitorizat atent de organizațiile internaționale pentru drepturile omului și de instituțiile europene, având în vedere preocupările exprimate anterior cu privire la independența justiției în Ungaria.
Rămâne de văzut dacă această inițiativă va duce la punerea sub acuzare și la un eventual proces penal pentru foștii oficiali.