Incidente și negaționism la un eveniment diplomatic major
Discursul președintelui Israelului, Isaac Herzog, susținut luni, 29 iunie 2026, în Parlamentul României, a fost marcat de un incident diplomatic și de manifestări negaționiste din partea unor membri ai partidului SOS România. Evenimentul, menit să consolideze relațiile bilaterale dintre cele două țări, a fost perturbat de proteste zgomotoase și de acuzații grave aduse de un senator, care a negat public existența Pogromului de la Iași din 1941. Incidentul a stârnit condamnări vehemente din partea clasei politice românești și a comunității evreiești, umbrind vizita oficială a șefului statului israelian, conform relatărilor Digi24 și HotNews.
Potrivit Digi24, grupul parlamentar SOS România, condus de Diana Șoșoacă, a afișat pancarte cu mesaje anti-israeliene și a întrerupt discursul președintelui Herzog prin scandări. Acest comportament a determinat intervenția președintelui Camerei Deputaților, Alfred Simonis, care a cerut îndepărtarea protestatarilor din sală, subliniind că astfel de manifestări sunt inacceptabile într-un cadru diplomatic de o asemenea importanță. O sursă citată de HotNews a menționat că, pe lângă scandări, au existat și încercări de a distribui materiale propagandistice în timpul evenimentului, ceea ce a amplificat tensiunea.
Cel mai grav aspect al incidentului a fost reprezentat de declarațiile senatorului SOS România, Dumitru Focșa, care, ulterior evenimentului, a negat existența Pogromului de la Iași. Într-o declarație publică, Focșa a afirmat că "Pogromul de la Iași este o invenție, o minciună istorică menită să denigreze poporul român", o poziție care contravine flagrant adevărului istoric și cercetărilor extinse pe această temă. Această negare a generat o reacție puternică din partea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", care a emis un comunicat de presă condamnând ferm declarațiile senatorului și solicitând măsuri legale, conform Agerpres. Institutul a reamintit că Pogromul de la Iași, desfășurat între 29 iunie și 6 iulie 1941, a dus la uciderea a mii de evrei și reprezintă una dintre cele mai întunecate pagini din istoria României.
Președintele Isaac Herzog, în ciuda perturbărilor, a reușit să-și ducă la bun sfârșit discursul, în care a subliniat importanța combaterii antisemitismului și a promovării valorilor democratice. El a evocat legăturile istorice profunde dintre popoarele român și israelian, menționând contribuția comunității evreiești din România la dezvoltarea statului Israel. "Este esențial să nu uităm ororile trecutului și să luptăm împreună împotriva oricăror forme de ură și discriminare", a declarat Herzog, un mesaj care a căpătat o rezonanță specială în contextul incidentelor. Declarația sa a fost preluată de majoritatea agențiilor de presă, inclusiv de Mediafax.
Reacțiile oficiale din România nu au întârziat să apară. Președintele Klaus Iohannis a condamnat ferm manifestările negaționiste și antisemite, declarând că "România își asumă pe deplin trecutul său și va continua să lupte împotriva antisemitismului și a negaționismului". Prim-ministrul Marcel Ciolacu a calificat incidentele drept "rușinoase și inacceptabile", cerând sancționarea celor responsabili. De asemenea, liderii principalelor partide parlamentare, cu excepția SOS România, au emis comunicate de presă prin care au condamnat vehement acțiunile grupului parlamentar, subliniind că astfel de comportamente subminează imaginea României pe plan internațional și contravin angajamentelor europene privind combaterea discursului instigator la ură.
Scandalul din Parlament vine într-un context în care România a făcut progrese semnificative în recunoașterea și asumarea Holocaustului. Legea nr. 217/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" și Legea nr. 157/22 iulie 2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de crime împotriva păcii și umanității, au consolidat cadrul legal pentru combaterea negaționismului. Cu toate acestea, incidentul de luni demonstrează persistența unor curente extremiste și antisemite în societatea românească, subliniind necesitatea unei educații continue și a unei vigilențe sporite.
Comparația cu alte state europene arată că România, deși a adoptat legislație robustă, se confruntă încă cu provocări în aplicarea sa. În țări precum Germania sau Austria, negarea Holocaustului este pedepsită mult mai sever, iar incidentele de acest tip sunt rareori tolerate la nivel parlamentar. Un studiu Eurostat din 2023 arăta că percepția antisemitismului este în creștere în anumite state membre ale UE, iar România nu face excepție, deși nivelul este sub media europeană. Faptul că un senator român a putut nega public un eveniment istoric atât de bine documentat ridică semne de întrebare serioase cu privire la eficacitatea campaniilor de educație și a aplicării legii.
Partidul SOS România, înființat în 2022, a fost adesea criticat pentru retorica sa naționalistă, anti-occidentală și, în unele cazuri, pentru mesaje cu tentă antisemită, așa cum au semnalat și ONG-uri precum Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului (MCA România) în rapoartele sale anuale din 2024 și 2025. Incidentul de luni nu este izolat, ci se înscrie într-un tipar de comportament care a generat deja controverse la nivel național și internațional. Acțiunile membrilor SOS România contrastează puternic cu eforturile diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe de a consolida relațiile cu Israelul și de a promova o imagine pozitivă a României în lume.
În trecut, România a avut o relație complexă cu comunitatea evreiască, marcată de episoade de violență și discriminare, dar și de perioade de coexistență pașnică. După căderea comunismului, România a depus eforturi considerabile pentru a reconcilia trecutul și a recunoaște rolul său în Holocaust. Vizita președintelui Herzog a fost percepută ca o oportunitate de a reafirma aceste angajamente și de a construi pe baza valorilor comune. Perturbarea discursului său și negarea Pogromului de la Iași de către un parlamentar subminează aceste eforturi și ridică un semnal de alarmă cu privire la ascensiunea extremismului în spațiul public românesc.
Este crucial ca instituțiile statului să acționeze ferm pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente și pentru a proteja memoria victimelor Holocaustului.