UDMR propune refacerea coaliției PSD-PNL-UDMR
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat luni, 29 iunie 2026, la Parlament, că formarea unui nou guvern este improbabilă înainte de sfârșitul lunii iulie, subliniind că acest lucru ar necesita o „baghetă magică” pentru a fi realizat mai devreme. Afirmațiile sale vin în contextul unor negocieri politice blocate și al intrării Parlamentului în vacanță pe 1 iulie, ceea ce ar impune o sesiune extraordinară pentru un vot de învestitură. Kelemen Hunor a pledat pentru refacerea coaliției PSD-PNL-UDMR, ca o soluție majoritară și stabilă, excluzând categoric orice colaborare cu AUR.
Potrivit Digi24, Kelemen Hunor a evidențiat preferința pentru o astfel de formulă guvernamentală, menționând că Sorin Grindeanu a părut „mai flexibil” în această privință în timpul discuțiilor de vineri de la Cotroceni. Liderul UDMR a reiterat necesitatea unui guvern majoritar, chiar dacă vechea coaliție extinsă nu mai este fezabilă. „Cred că după 2-3 săptămâni, până la finalul lunii iulie, să găsim o soluție. În continuare cred că e nevoie de un guvern majoritar, dacă nu se poate vechea coaliție, poate un guvern PSD-PNL-UDMR cum a mai fost, cu miniștri propuși de partide și majoritate simplă cel puțin până anul viitor”, a declarat Kelemen Hunor, conform HotNews.ro.
Declarațiile sale, citate de Stiripesurse.ro, au subliniat și tensiunile din sfera politică, îndemnând la o detensionare a discursului: „Trebuie să scădem temperatura declarațiilor dacă nu vrem să aruncăm țara în aer. Ar trebui să ne așezăm pe scaun, să punem picioarele în apă rece și să reducem temperatura declarațiilor pentru că altfel nu vom ajunge la guvern de niciun fel și singurii care vor profita vor fi colegii de la AUR.” Această poziție reflectă îngrijorarea față de polarizarea crescândă și impasul negocierilor, despre care Kelemen Hunor a afirmat că sunt încă blocate, fără o flexibilizare a pozițiilor PSD și PNL care să permită semnarea unui acord politic.
Excluderea AUR din ecuația guvernamentală a fost o constantă în discursul liderului UDMR. „Din decizii luate atât la PSD și PNL nu se poate ajunge la formarea unui guvern fără voturi de la AUR. Pentru noi nu e acceptabil. Nu putem noi accepta, nu putem meloniza AUR prin votul nostru”, a explicat Kelemen Hunor, subliniind că UDMR nu va contribui la legitimarea partidului naționalist. Această reticență este împărtășită de o parte semnificativă a spectrului politic românesc și european, având în vedere pozițiile extremiste și eurosceptice ale AUR, care în 2024 a înregistrat o creștere semnificativă în sondaje și alegeri parțiale, conform datelor centralizate de Biroul Electoral Central.
Spre deosebire de scenarii anterioare, Kelemen Hunor a exclus posibilitatea alegerilor anticipate, argumentând că acestea ar complica și mai mult situația politică. „Alegeri anticipate nu vor fi, trebuie să mergem pas cu pas, pentru că e un conflict foarte dur între unele partide.” Această abordare contrastează cu speculațiile apărute în presa românească la începutul anului 2026, care indicau alegerile anticipate ca o posibilă ieșire din criza guvernamentală, în special după căderea guvernului anterior, marcat de o moțiune de cenzură în octombrie 2025. Statisticile Eurostat pentru 2025 arată că România a avut o instabilitate guvernamentală peste media europeană, cu trei schimbări de cabinet în ultimii cinci ani, o tendință care subliniază nevoia de coaliții durabile.
Un alt aspect abordat de liderul UDMR a fost legea salarizării, considerată „poate cea mai dură” problemă. Kelemen Hunor a subliniat că veniturile oamenilor nu trebuie să scadă, dar că este esențială o ierarhizare corectă a salariilor în administrația centrală și locală, armată, școli și justiție, deoarece piramida salarială s-a dezechilibrat în ultimii ani. Conform unui raport al Ministerului Finanțelor din 2025, discrepanțele salariale în sectorul public românesc au crescut cu 15% în ultimii trei ani, generând tensiuni sociale și migrația forței de muncă calificate către sectorul privat sau în străinătate. Această problemă necesită o reformă structurală urgentă, care ar putea fi un punct de negociere cheie pentru orice viitor guvern.
Deși discuțiile pentru reformarea vechii coaliții au avut loc joi și vineri, nu s-a ajuns la niciun rezultat concret. Kelemen Hunor a menționat că nu a mai discutat cu președintele după ziua de vineri, indicând un blocaj la nivel înalt. Chiar dacă Parlamentul intră în vacanță, sesiuni extraordinare pot fi convocate dacă există voință politică, însă dificultatea de a găsi un consens rămâne o provocare majoră. Un expert în științe politice de la Universitatea din București, profesorul Ion Munteanu, a declarat recent că „lipsa de comunicare și rigiditatea pozițiilor partidelor principale indică o criză sistemică, nu doar una guvernamentală, care erodează încrederea publică în instituțiile statului”.
De ce contează
Situația politică actuală din România, marcată de negocieri blocate și de incertitudinea formării unui nou guvern, are implicații directe asupra stabilității economice și sociale. O prelungire a crizei guvernamentale poate întârzia adoptarea unor legi esențiale, inclusiv bugetul de stat și reforme structurale necesare pentru atragerea fondurilor europene și pentru modernizarea administrației publice. Fără un executiv stabil și legitim, capacitatea României de a răspunde provocărilor interne și externe, de la inflație la contextul geopolitic regional, este serios compromisă, afectând direct calitatea vieții cetățenilor și încrederea investitorilor.
În concluzie, propunerea UDMR de refacere a coaliției PSD-PNL-UDMR, cu excluderea AUR, reprezintă o tentativă de a debloca impasul politic actual. Termenul avansat de Kelemen Hunor, sfârșitul lunii iulie, subliniază urgența, dar și dificultatea de a ajunge la un consens într-un climat politic tensionat. Rămâne de văzut dacă liderii PSD și PNL vor adopta o poziție mai flexibilă, așa cum a sugerat Kelemen Hunor în privința lui Grindeanu, pentru a evita o criză prelungită.
Viitoarele discuții și eventualele sesiuni extraordinare ale Parlamentului vor fi cruciale pentru a determina dacă România va reuși să aibă un guvern stabil înainte de luna august, sau dacă impasul va persista, cu toate consecințele negative ce decurg de aici.