Impas constituțional privind legitimitatea deciziilor
Președintele Nicușor Dan a convocat luni, 29 iunie 2026, o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), o decizie care a stârnit controverse juridice majore, având în vedere că majoritatea membrilor Guvernului Bolojan, prezenți la reuniune, sunt demiși. Fostul președinte al Curții Constituționale a României (CCR), Augustin Zegrean, a declarat pentru Gândul că această convocare este lipsită de legitimitate și a catalogat-o drept o acțiune „ca să ne aflăm în treabă”, avertizând că hotărârile luate ar putea fi contestate și anulate în instanță.
Potrivit relatărilor publicației Gândul, impasul politic prelungit, generat de demiterea Guvernului prin votul de cenzură al Parlamentului, afectează grav funcționarea instituțiilor de siguranță națională. Augustin Zegrean a explicat că, odată ce un guvern este demis, miniștrii săi își pierd exercițiul deplin al funcției, putând îndeplini doar acte necesare pentru administrarea treburilor publice, conform Articolului 110 din Constituția României. Acest articol stipulează clar că un guvern al cărui mandat a încetat „îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”. Prin urmare, miniștrilor le este interzisă modificarea politicilor macroeconomice sau strategice.
Din cei treisprezece membri care compun în mod normal CSAT, doar trei mai păstrează dreptul legal de vot în contextul actual: președintele Nicușor Dan, consilierul prezidențial pe probleme de Securitate Națională Marius Lazurca și șeful Statului Major al Apărării, Gheorghiță Vlad. Conform legislației în vigoare, CSAT necesită un cvorum de două treimi pentru ca deciziile sale să fie valide. Întrucât doar trei membri cu drept de vot sunt prezenți, acest cvorum nu poate fi atins, transformând reuniunea într-o formalitate lipsită de substanță juridică, așa cum a subliniat Zegrean. El a adăugat că, în absența unui Guvern funcțional sau a Parlamentului în vacanță, atribuțiile președintelui se extind pentru măsuri urgente de apărare, însă nu și pentru validarea unor strategii pe termen lung cu un cabinet demis.
La ședința CSAT convocată de Nicușor Dan au fost prezenți, pe lângă președinte, premierul Ilie Bolojan, ministrul Apărării Radu Miruță, ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu, ministrul de Externe Oana Țoiu, ministrul Justiției (interimar) Cătălin Predoiu, ministrul Economiei Irineu Darău, ministrul de Finanțe Alexandru Nazare, șeful SRI (nenumit în surse), șeful SIE Gabriel Vlase, șeful Statului Major al Apărării Gheorghiță Vlad, consilierul prezidențial Marius Lazurca și secretarul CSAT Sorin Cârstea. Prezența fizică a acestor miniștri, chiar și interimari, nu le conferă dreptul de a valida strategii pe termen lung sau de a vota hotărâri care depășesc simpla administrare curentă a treburilor publice, conform interpretării fostului șef al CCR.
Critica lui Augustin Zegrean este vehementă, considerând că această convocare este un precedent periculos. „Până când nu o să ajungem și noi ca țările alea deștepte în care cineva care face o porcărie se duce dracului, nu-l mai alege nimeni niciodată, tot așa o să pățim”, a declarat el pentru Gândul. Această situație subliniază fragilitatea instituțională în perioade de criză politică și necesitatea unei clarificări legislative privind prerogativele unui guvern demis în cadrul organismelor de securitate națională. În context european, majoritatea țărilor membre UE au mecanisme mult mai stricte pentru guvernele interimare, limitându-le drastic capacitatea de decizie în domenii strategice, pentru a preveni blocaje sau decizii contestabile.
Un exemplu relevant este Germania, unde un guvern interimar are puteri extrem de limitate, concentrându-se exclusiv pe administrarea curentă, fără a iniția noi politici sau a lua decizii strategice majore. Această abordare contrastează cu situația din România, unde, deși Constituția limitează explicit acțiunile unui guvern demis, interpretările și practicile pot genera ambiguități, cum este cazul actual al CSAT. Istoric, România s-a confruntat și în trecut cu blocaje instituționale, dar rareori de o asemenea anvergură, unde chiar legitimitatea unui for suprem de apărare este pusă sub semnul întrebării de o autoritate constituțională de top.
**De ce contează** Această controversă juridică are implicații profunde pentru stabilitatea și credibilitatea instituțiilor statului român. Deciziile luate într-un CSAT a cărui legitimitate este contestată pot fi ulterior anulate în instanță, creând un vid de putere și incertitudine în domenii vitale precum apărarea și securitatea națională. Mai mult, o astfel de situație subminează încrederea publică în capacitatea statului de a funcționa eficient în perioade de criză, putând afecta inclusiv percepția partenerilor internaționali asupra stabilității României. Este crucial ca mecanismele constituționale să fie respectate cu strictețe pentru a asigura continuitatea și legalitatea actului de guvernare, chiar și într-un context politic volatil.
Situația actuală ridică întrebări serioase despre capacitatea României de a gestiona crize majore sau de a-și asuma angajamente internaționale în condițiile unui blocaj instituțional. Rămâne de văzut dacă hotărârile adoptate în această ședință a CSAT vor fi într-adevăr contestate în instanță și care va fi deznodământul juridic. Este posibil ca un verdict favorabil contestației să oblige la o revizuire urgentă a cadrului legislativ pentru a clarifica prerogativele unui guvern demis și ale membrilor săi în cadrul CSAT, pentru a preveni situații similare pe viitor.
De asemenea, presiunea publică și a societății civile ar putea juca un rol în accelerarea procesului de formare a unui nou guvern cu puteri depline.