Peste 5.300 de militari, 2.600 de polițiști
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat luni, 29 iunie 2026, forțele armate și structurile Ministerului Afacerilor Interne (MAI) care vor putea fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului național în anul 2027. Decizia subliniază angajamentul României față de securitatea internațională și regională, menținând o contribuție semnificativă în cadrul alianțelor din care face parte.
Potrivit comunicatului transmis de Administrația Prezidențială, Armata României va avea la dispoziție un efectiv total de 5.358 de militari și civili pentru anul 2027. Dintre aceștia, 2.786 vor participa efectiv la misiuni și operații desfășurate în afara granițelor României. Alți 1.801 militari vor rămâne în țară, în stare de așteptare, pregătiți pentru o dislocare rapidă în funcție de necesitățile operative. De asemenea, 771 de militari sunt propuși pentru eventuale misiuni noi care ar putea fi asumate pe parcursul anului, în funcție de evoluția contextului de securitate.
Ministerul Afacerilor Interne va contribui, de asemenea, cu un efectiv considerabil de 2.604 militari și polițiști. Din acest număr, 39 vor fi detașați efectiv în misiuni externe, iar 2.565 vor constitui o rezervă operațională, gata de mobilizare la ordin. Acest sistem de rezervă subliniază flexibilitatea și capacitatea României de a răspunde prompt solicitărilor internaționale, asigurând continuitatea participării la operațiunile externe, potrivit surselor citate de Administrația Prezidențială.
O decizie importantă luată în cadrul aceleiași ședințe CSAT a fost suplimentarea participării României la inițiativa regională Mine Countermeasures Black Sea Task Group (MCM BLACK SEA). Această măsură este considerată esențială pentru securitatea navigației în Marea Neagră și permite României să asigure comanda grupării în anul 2027. Această inițiativă, constituită în ianuarie 2024 de România, Turcia și Bulgaria, reprezintă prima structură regională de acest tip creată în istoria recentă a securității Mării Negre, având ca scop principal deminarea maritimă și menținerea siguranței traficului naval, precum și protejarea infrastructurii submarine critice.
Contextul regional și internațional justifică aceste măsuri. Războiul din Ucraina a accentuat importanța securității în Marea Neagră, o zonă strategică pentru comerțul internațional și securitatea energetică a Europei. Prin asumarea unui rol de comandă în MCM BLACK SEA, România își consolidează poziția de pilon de stabilitate în flancul estic al NATO și contribuie activ la eforturile de descurajare și apărare colectivă. Această implicare este în concordanță cu Strategia Națională de Apărare a Țării 2020-2024, care subliniază necesitatea unei posturi robuste de apărare și a unei participări active la misiunile internaționale.
Participarea la misiuni externe nu este un fenomen nou pentru România. De la aderarea la NATO în 2004 și la Uniunea Europeană în 2007, țara noastră a contribuit constant cu efective la operațiuni de menținere a păcii, stabilitate și combatere a terorismului în Balcani, Afganistan, Irak sau Africa. De exemplu, în 2020, România a avut aproximativ 800 de militari dislocați în misiuni externe, conform datelor Ministerului Apărării Naționale, o cifră care a fluctuat în funcție de angajamente. Comparativ, state membre NATO precum Polonia sau Cehia au avut, în medie, un număr similar de militari angajați în operațiuni externe în ultimii ani, reflectând o tendință generală de partajare a responsabilităților în cadrul alianței. Această contribuție demonstrează angajamentul României față de valorile euro-atlantice și responsabilitatea sa ca membru activ al comunității internaționale.
Extinderea atribuțiilor MCM BLACK SEA și asumarea comenzii în 2027 reprezintă un pas strategic pentru România. Acesta nu doar că reflectă o creștere a capacităților navale românești, dar și o recunoaștere a expertizei sale în operațiuni maritime. Unul dintre obiectivele majore ale grupării este deminarea maritimă, o sarcină vitală având în vedere numărul mare de mine marine detectate în Marea Neagră de la începutul conflictului din Ucraina. Potrivit unui raport al NATO din 2023, peste 100 de mine au fost neutralizate în zona Mării Negre de către forțele aliate și partenere, evidențiind pericolul constant pentru navigație.
Decizia CSAT de a pregăti un număr atât de mare de efective, chiar dacă o parte rămân în așteptare, reflectă o abordare proactivă în fața unui mediu de securitate imprevizibil. Această strategie permite o reacție rapidă în cazul apariției unor noi solicitări din partea partenerilor internaționali sau în situația în care contextul de securitate regional și internațional impune suplimentarea participării României la diverse operațiuni. Astfel, România își asigură flexibilitatea necesară pentru a răspunde eficient la crize emergente și pentru a-și îndeplini angajamentele asumate pe scena internațională.
De ce contează
Această decizie a CSAT este crucială pentru consolidarea profilului României ca actor responsabil și credibil pe scena internațională și regională. Prin participarea la misiuni externe, România contribuie direct la stabilitatea globală, apărând propriile interese de securitate și consolidând relațiile cu aliații din NATO și UE. Asumarea unui rol de lider în MCM BLACK SEA este un semnal puternic de angajament față de securitatea Mării Negre, o zonă de importanță strategică vitală. Pentru cetățenii români, aceasta înseamnă o contribuție la un mediu de securitate mai stabil și la protejarea rutelor comerciale esențiale.
În viitor, se așteaptă ca România să continue să își adapteze contribuțiile la misiunile internaționale în funcție de evoluțiile geopolitice. Flexibilitatea aprobată de CSAT, cu un număr mare de efective în așteptare, demonstrează o strategie pe termen lung de gestionare a resurselor militare și de poliție. Pe lângă operațiunile de deminare, este posibil ca România să își extindă implicarea și în alte domenii, cum ar fi operațiunile de securitate cibernetică sau cele de asistență umanitară, în funcție de nevoile partenerilor internaționali. O atenție deosebită va fi acordată modernizării echipamentelor și instruirii personalului pentru a asigura interoperabilitatea cu forțele aliate.
Rămâne de văzut cum vor fi alocate aceste forțe pe parcursul anului 2027 și care vor fi noile angajamente pe care România le va prelua în contextul dinamicii securitare globale.