Scenarii pentru viitoarea majoritate și șef al Guvernului
Petrișor Peiu, vicepreședintele și liderul senatorilor Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), a declarat duminică, 28 iunie 2026, într-o emisiune la Digi24, că este convins „într-o proporție de peste 90%” că formațiunea sa va fi principalul partid de guvernare după alegerile parlamentare din 2028 și va desemna premierul. Această declarație vine în contextul unei instabilități politice percepute, unde, potrivit lui Peiu, „nu se poate construi în România și nu se va putea până în 2028 o majoritate stabilă”.
Peiu a subliniat că prima opțiune pentru funcția de prim-ministru ar fi președintele partidului, George Simion, argumentând că „președintele partidului este cel care trebuie să reprezinte formațiunea în funcțiile de top dintr-o țară”. Totuși, el a adăugat că, dacă George Simion „își va desena o traiectorie spre președinție, care poate să treacă sau nu prin etapa aceasta de premier”, atunci alte variante ar putea fi luate în considerare. În acest scenariu, Călin Georgescu, fost candidat la prezidențiale, este „o posibilitate de luat în calcul oricând”, fiind considerat o persoană „foarte votată și populară în România”, chiar dacă nu este membru AUR, potrivit Digi24.
Discuția despre Călin Georgescu este nuanțată. Peiu a recunoscut că, deși Georgescu nu este membru AUR, susținerea sa publică poate fi benefică pentru partid datorită popularității sale. Pe de altă parte, exprimările sale au „o greutate în societate” și ar putea, teoretic, să aibă și un impact negativ. HotNews.ro completează informația menționând că Călin Georgescu este urmărit penal în mai multe dosare, inclusiv pentru propagandă legionară și complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale, fapte legate de planuri alături de mercenarul Horațiu Potra după anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Această informație, care nu apare explicit în materialul Digi24, adaugă un strat de complexitate și potențiale riscuri la o eventuală nominalizare a sa ca premier.
În viziunea lui Petrișor Peiu, un guvern AUR ar implementa politici economice bazate pe simplificare, dereglementare și o taxare redusă. De asemenea, ar propune o schimbare de abordare în relația cu Uniunea Europeană. Liderul senatorilor AUR a precizat că partidul nu are o problemă cu UE în sine, ci cu anumite priorități ale Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen. Un exemplu citat este politica Green Deal, unde Peiu consideră că România a fost incapabilă să cheltuie eficient cele două miliarde de euro primite din fondul de modernizare pentru închiderea capacităților pe cărbune, atribuind vina principală guvernelor românești succesive, nu neapărat Comisiei.
O altă problemă majoră identificată de AUR este Politica Agricolă Comună. Partidul susține alocarea unor sume mult mai mari către politicile naționale în agricultură, în detrimentul subvenției unice pe hectar, o poziție care reflectă o tendință generală în rândul partidelor naționaliste europene de a cere o autonomie mai mare în gestionarea fondurilor agricole. Această viziune contrastează cu actuala abordare a Comisiei Europene, care favorizează o schemă uniformă de subvenții pentru a asigura echitatea și a reduce distorsiunile pieței unice.
Peiu a evaluat și impactul apartenenței României la Uniunea Europeană, afirmând că aceasta a adus „mai mult bine”, estimând o diferență de aproximativ 70 de miliarde de euro în balanța beneficiilor. Cu toate acestea, el a recunoscut că au existat și „foarte multe lucruri rele”, pe care le-a atribuit însă „modului superficial, copilăresc în care guvernele noastre au tratat relația instituțională cu Uniunea Europeană”, mai degrabă decât unei „vine tragice” a UE. Această perspectivă reflectă o critică internă asupra managementului guvernamental românesc în relația cu Bruxelles-ul, o temă recurentă în discursul public românesc.
Un aspect interesant, menționat într-un alt context de Digi24, este declarația lui Peiu conform căreia Sorin Grindeanu ar putea ajunge premier cu o majoritate fragilă, sugerând că „clasa politică e cam cu nervii la pământ”. Această observație subliniază percepția unei crize de leadership și a unei fragmentări politice continue, elemente care ar putea favoriza ascensiunea unor partide noi sau cu o retorică anti-sistem, precum AUR, în contextul alegerilor din 2028.
De ce contează
Predicțiile lui Petrișor Peiu sunt relevante deoarece AUR a devenit un actor politic important în România, iar o eventuală guvernare a acestui partid ar aduce schimbări semnificative în politicile interne și externe. Propunerile de simplificare fiscală și dereglementare ar putea influența mediul de afaceri, în timp ce reevaluarea relației cu UE și a politicilor Green Deal ar putea redefini poziția României în cadrul blocului comunitar. O potențială nominalizare a lui Călin Georgescu, cu istoricul său controversat, ar putea genera tensiuni și dezbateri intense la nivel național și european, influențând stabilitatea politică și imaginea țării.
Scenariile prezentate de Petrișor Peiu deschid o serie de întrebări privind viitorul politic al României. Rămâne de văzut dacă AUR va reuși să își materializeze proiecțiile electorale și să formeze o majoritate stabilă în 2028. De asemenea, modul în care partidul va gestiona potențialele alianțe și provocările interne, precum și cine va fi candidatul final pentru funcția de premier, vor fi factori decisivi. Relația cu Uniunea Europeană și capacitatea României de a absorbi fondurile europene vor continua să fie subiecte cheie, indiferent de configurația guvernamentală.
Discuțiile despre o abordare mai naționalistă în agricultură și energie ar putea, de asemenea, să genereze fricțiuni cu Bruxelles-ul, testând limitele suveranității naționale în cadrul UE.