Președintele Israelului, Isaac Herzog, în vizită oficială în România

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 6 minute

Pe scurt

Președintele Israelului, Isaac Herzog, efectuează o vizită oficială în România în perioada 28-29 iunie 2026, la invitația președintelui Nicușor Dan. Momentul central va fi un discurs în Parlamentul României, însă vizita are și o puternică dimensiune memorială, marcând 85 de ani de la Pogromul de la Iași, unde Herzog va participa la ceremonii comemorative. Agenda diplomatică include consolidarea cooperării bilaterale în economie, securitate și combaterea antisemitismului.

EN

Brief

Israeli President Isaac Herzog will pay an official visit to Romania from June 28-29, 2026, at the invitation of President Nicușor Dan. A key highlight will be Herzog's address to the Romanian Parliament, but the visit also holds significant memorial importance, commemorating 85 years since the Iași Pogrom, an event he will attend. The diplomatic agenda focuses on strengthening bilateral cooperation in economy, security, and combating antisemitism.

Președintele Israelului, Isaac Herzog, în vizită oficială în România
Sursa foto: ziare.com

Discurs în Parlament, comemorare la Iași

Președintele Statului Israel, Isaac Herzog, efectuează o vizită oficială în România în perioada 28-29 iunie 2026, la invitația omologului său român, Nicușor Dan. Momentul central al prezenței sale la București va fi un discurs solemn pe care liderul israelian îl va susține în fața legislativului român, la 85 de ani de la Pogromul de la Iași, cel mai mare masacru antisemit din istoria modernă a României. „Vizita Președintelui Isaac Herzog se înscrie în dinamica foarte bună a relațiilor bilaterale și reflectă angajamentul comun pentru consolidarea cooperării dintre cele două state, ambiție reconfirmată prin frecvența crescută a contactelor la nivel înalt din ultimii ani,” a transmis Administrația Prezidențială, subliniind soliditatea relației dintre România și Israel.

Birourile Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului s-au reunit joi, 25 iunie, într-o ședință online, pentru a stabili detaliile organizatorice ale vizitei. Liderii legislativului au aprobat un Memorandum intern care reglementează desfășurarea evenimentului diplomatic. Conform deciziei oficiale, parlamentarii se vor întruni în plen reunit luni, 29 iunie, la ora 17:00. Această reuniune extraordinară a fost stabilită la inițiativa oficialului israelian, după cum se menționează în documentele adoptate de conducerea Parlamentului, potrivit Digi24 și HotNews.ro.

Memorandumul intern detaliază contextul și lista extinsă de invitați care vor asista de la balconul plenului: „Cu acest prilej, Președintele Statului Israel și-a exprimat dorința de a adresa un mesaj parlamentarilor români reuniți în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.” La ședință sunt invitați șefii misiunilor diplomatice ale statelor membre ale Uniunii Europene, ai Ucrainei și Republicii Moldova cu reședința la București, precum și invitați ai Ambasadei Statului Israel la București. Cheltuielile ocazionate de eveniment vor fi suportate din bugetul Camerei Deputaților.

Un aspect deosebit al vizitei președintelui Herzog este legătura sa cu comemorarea Pogromului de la Iași, eveniment tragic petrecut în urmă cu 85 de ani. Ambasada Israelului în România a transmis, sâmbătă, un mesaj de comemorare la 85 de ani de la Pogromul de la Iași, unul dintre cele mai cumplite episoade ale Holocaustului din România. Președintele Herzog va începe programul la Iași, unde va participa la ceremonia de comemorare a 85 de ani de la Pogrom, un eveniment în care peste 13.000 de evrei au fost uciși în doar câteva zile, între 27 și 30 iunie 1941, în case, pe străzi, în curtea Chesturii și în „Trenurile Morții”, conform Mediafax.

Ambasada Israelului a publicat un mesaj dureros, pornind de la ordinul atribuit mareșalului Ion Antonescu: „Să curețe Iașul de populația sa evreiască”, transmis colonelului Constantin Lupu, comandantul garnizoanei Iași, la 27 iunie 1941. Potrivit Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, finalul lunii iunie 1941 a reprezentat „unul dintre cele mai tragice episoade din istoria României”, iar memoria victimelor rămâne o datorie publică. Pogromul a avut loc în contextul intrării României în război împotriva Uniunii Sovietice și al propagandei antisemite, care prezenta evreii drept colaboratori ai inamicului. La masacru au participat militari, polițiști, jandarmi, reprezentanți ai autorităților și civili, iar Yad Vashem consemnează participarea soldaților români și germani la 28 iunie 1941.

Unul dintre cele mai cumplite episoade a fost cel al „Trenurilor Morții”, unde mii de evrei au fost înghesuiți în vagoane închise, fără apă, aer sau hrană, și plimbați zile întregi spre Podu Iloaiei și Călărași. Mulți au murit sufocați sau deshidratați. Institutul „Elie Wiesel” estimează că aproximativ 13.000 de evrei au fost uciși în urma pogromului, dintre care mii în „Trenurile Morții”. Ambasada Israelului subliniază că masacrul nu trebuie uitat și că evenimentele de la Iași rămân „o rană profundă a istoriei noastre” și „o avertizare dureroasă asupra consecințelor extremismului, urii și ideologiilor care dezumanizează”.

La Iași, președintele Herzog este așteptat la evenimentele organizate în cadrul Marșului Vieții, ajuns la a XII-a ediție. Principalul moment comemorativ va avea loc duminică, 28 iunie, la Cimitirul Evreiesc din Păcurari. Programul președintelui israelian include și o ceremonie de reînhumare pentru 22 de victime ale pogromului ale căror rămășițe au fost identificate recent, precum și vizite la locuri de memorie. Institutul „Elie Wiesel” organizează, împreună cu Primăria Municipiului Iași, Consiliul Județean Iași, Prefectura Iași și Comunitatea Evreilor din Iași, o serie de evenimente comemorative și culturale, inclusiv lansări de carte, ceremonii în cimitirele evreiești și expoziții.

Luni, președintele României, Nicușor Dan, îl va primi pe președintele Israelului, Isaac Herzog, la Palatul Cotroceni, la invitația șefului statului român. Pe agenda discuțiilor se vor regăsi modalități de dezvoltare și aprofundare a relațiilor bilaterale, cu accent pe parteneriatul economic și cooperarea în materie de securitate și apărare, conform Administrației Prezidențiale. Vor fi abordate, de asemenea, teme ale cooperării sectoriale, inclusiv educația despre Holocaust și măsurile de combatere a antisemitismului în România, precum și dezvoltarea schimburilor culturale și a contactelor interumane. O atenție deosebită va fi acordată evoluțiilor recente din vecinătatea României și regiunea Mării Negre, respectiv din Orientul Mijlociu, cu accent pe impactul acestora asupra securității din cele două regiuni și a economiei globale.

De ce contează

Vizita președintelui Herzog în România, în special la Iași, subliniază importanța continuă a memoriei Holocaustului și a luptei împotriva antisemitismului. Aceasta reconfirmă angajamentul României de a-și asuma trecutul, un aspect crucial pentru credibilitatea sa internațională. Pentru cetățenii români, vizita reprezintă o ocazie de reflecție asupra istoriei naționale și a responsabilității colective de a preveni repetarea atrocităților. Pe plan diplomatic, evenimentul întărește legăturile strategice cu Israelul, un partener cheie în Orientul Mijlociu, cu implicații pentru securitatea regională și cooperarea economică, consolidând poziția României pe scena globală.

În concluzie, vizita președintelui israelian Isaac Herzog în România este un eveniment diplomatic cu multiple fațete, îmbinând agenda politică cu o profundă dimensiune memorială. Discursul său în Parlamentul României și întâlnirea cu președintele Nicușor Dan la Cotroceni vor consolida relațiile bilaterale și vor explora noi direcții de cooperare. Totodată, participarea sa la ceremoniile de comemorare a Pogromului de la Iași, la 85 de ani de la eveniment, subliniază importanța memoriei istorice și a educației anti-antisemite.

Rămâne de văzut ce declarații concrete vor rezulta din aceste discuții și cum vor influența ele viitoarele colaborări în contextul geopolitic actual, marcat de tensiuni în regiunile Mării Negre și Orientului Mijlociu.