Declarații controversate în plin val de căldură european
Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a stârnit controverse majore în Europa, afirmând că frigul provoacă mai multe decese decât căldura, într-un moment în care continentul se confruntă cu unul dintre cele mai severe valuri de caniculă din ultimii ani. Declarația a fost făcută într-un mesaj video transmis conferinței Alianței pentru Cetățenie Responsabilă, un eveniment la care au participat personalități conservatoare cu viziuni sceptice asupra schimbărilor climatice, potrivit Politico. Wright a declarat explicit că „întotdeauna mor mai mulți oameni iarna decât vara, pentru că frigul este o cauză ucigașă mult mai mare decât căldura.”
Această afirmație vine în contrast puternic cu avertismentele emise de guvernele europene, care subliniază riscurile pentru sănătate generate de temperaturile record. Experții reamintesc că valul de căldură din 2022 a provocat peste 60.000 de decese pe continent, conform rapoartelor europene. În ultimele zile, canicula a paralizat regiuni întregi: în Franța, temperaturile au depășit 40 de grade Celsius, ducând la închiderea școlilor, perturbarea transportului și o presiune crescută asupra spitalelor. Zeci de persoane și-au pierdut viața încercând să se răcorească în ape deschise. Similar, Regatul Unit a fost sub alertă roșie de căldură, cu recorduri pentru luna iunie la Londra și în sud-estul Angliei, afectând rețelele de transport, crescând consumul de energie și ducând la anularea unor evenimente, inclusiv din cadrul London Climate Action Week.
Meteorologii avertizează că Europa se încălzește de aproximativ două ori mai rapid decât media globală. Chris Wright și-a argumentat poziția invocând criza energetică din iarna anului 2022, declanșată de invazia rusă în Ucraina, care a dus la costuri ridicate ale energiei și un impact „devastator” asupra mortalității din cauza lipsei încălzirii. Fost director al companiei Liberty Energy înainte de a intra în administrația Trump, Wright susține că gazele naturale rămân principala soluție pentru securitatea energetică și consideră schimbările climatice un „fenomen lent” ce va fi gestionat prin progres tehnologic. El a adăugat că „oamenii mor pentru că nu au aer condiționat sau încălzire. Se întâmplă multe alte lucruri rele.”
Afirmațiile lui Wright sunt contestate vehement de specialiștii în climatologie. Friederike Otto, profesoară de științe climatice la Imperial College London, a declarat că decesele provocate de căldură și cele asociate frigului nu pot fi comparate direct. Potrivit acesteia, relația dintre temperaturile extreme și mortalitate este mult mai clară în cazul valurilor de căldură, iar efectele acestora devin tot mai grave pe măsură ce schimbările climatice intensifică frecvența și durata episoadelor caniculare. Experta atrage atenția că numărul deceselor provocate de căldură este în creștere mai ales în statele din Sudul Global, unde populațiile sunt mai vulnerabile și accesul la sisteme de răcire este limitat. În Statele Unite, căldura este deja principala cauză de deces asociată fenomenelor meteorologice, depășind frigul.
Declarațiile lui Chris Wright evidențiază diferențele de viziune dintre administrația americană și liderii europeni în privința schimbărilor climatice. În timp ce Uniunea Europeană accelerează investițiile în energie regenerabilă și măsurile de adaptare la fenomenele meteorologice extreme, administrația președintelui Donald Trump continuă să promoveze extinderea exploatării gazelor naturale și critică politicile europene privind energia verde. Secretarul britanic al Energiei, Ed Miliband, a declarat că temperaturile record înregistrate în această vară reprezintă un nou semnal că efectele schimbărilor climatice devin tot mai vizibile și că sunt necesare măsuri rapide pentru limitarea impactului acestora. Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, a subliniat că, deși se vorbește mai des despre securitate și competitivitate, criza climatică rămâne motivul fundamental al acțiunii.
O analiză publicată de World Weather Attribution a indicat că temperaturile extreme înregistrate în Europa și Marea Britanie ar fi fost „aproape imposibile” fără încălzirea globală provocată de utilizarea combustibililor fosili. Dintre cele peste 850 de orașe analizate, aproximativ 45% au depășit sau sunt pe cale să depășească cele mai ridicate niveluri de stres termic înregistrate vreodată în luna iunie. În pofida tensiunilor din Orientul Mijlociu și a presiunii asupra piețelor energetice, Uniunea Europeană și-a reafirmat angajamentul de a reduce dependența de combustibilii fosili și de a accelera dezvoltarea energiei regenerabile. Pe de altă parte, administrația Trump a redus sau a blocat mai multe programe destinate combaterii efectelor temperaturilor extreme, inclusiv măsuri privind protecția lucrătorilor expuși caniculei și un program federal de 4,5 miliarde de dolari destinat sprijinirii familiilor cu venituri mici pentru plata facturilor la energie.
**De ce contează**
Această divergență de opinii și politici are implicații profunde pentru viitorul energetic și climatic al lumii. Pe măsură ce Europa investește masiv în tranziția verde pentru a combate efectele tot mai severe ale schimbărilor climatice, poziția americană, care minimizează impactul caniculei și promovează combustibilii fosili, ar putea încetini eforturile globale și crea tensiuni în alianțele internaționale. Pentru cetățenii europeni, continuarea valurilor de căldură înseamnă riscuri sporite pentru sănătate, presiune pe infrastructură și costuri economice, în timp ce lipsa unei abordări coerente la nivel global face adaptarea mult mai dificilă.
Liderii europeni, inclusiv Ed Miliband, au transmis un mesaj ferm, respingând argumentele care sugerează o revenire la vechiul model energetic în fața șocurilor economice sau geopolitice. Uniunea Europeană și-a propus reducerea cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040, iar Marea Britanie urmărește o reducere de 87% până în 2042. Aceste obiective ambițioase demonstrează o determinare clară de a continua tranziția energetică, indiferent de presiunile externe.
Rămâne de văzut dacă aceste abordări divergente vor putea fi reconciliate în contextul unei crize climatice globale care necesită acțiuni unitare și rapide.