Inflația crește prețul evenimentelor, scade numărul invitaților
Costurile în creștere ale nunților în România, estimate la o majorare de peste 30% în 2026 comparativ cu anii precedenți, pun o presiune considerabilă atât pe miri, cât și pe invitați. Specialiștii din domeniu estimează că o nuntă poate ajunge să coste de la 50.000-60.000 de euro în sus, iar în consecință, darul minim așteptat de la un cuplu invitat este echivalentul unui salariu minim pe economie. Această tendință este confirmată de Anca Cornea, wedding planner, care a declarat pentru Digi24 că „tot, tot a crescut cu peste 30%.”
Această realitate economică transformă participarea la nunți într-un efort financiar semnificativ pentru mulți români. Potrivit organizatorilor de evenimente, precum Natalia Litvinenco, costurile de bază pentru un meniu de mâncare pot începe de la 350 de lei de persoană, la care se adaugă alte 150 de lei pentru bar și personal, plus eventuale chirii pentru spațiu. În funcție de locație și de gradul de apropiere de miri, suma medie pe care invitații o pun în plic se ridică la aproximativ 1.000 de lei de persoană, conform experților citați de Digi24.
Contextul economic incert și inflația galopantă, care a atins cote semnificative în ultimii ani, contribuie la această situație. Rata anuală a inflației în România a fost de 6,6% în mai 2026, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), menținându-se la un nivel ridicat. Această presiune inflaționistă se resimte în toate sectoarele, inclusiv în industria evenimentelor, unde prețurile la materii prime, servicii și forță de muncă au urcat constant. Spre comparație, media inflației în Uniunea Europeană a fost de 2,6% în aceeași perioadă, indicând o situație mai dificilă în România.
Economiștii avertizează că aceste constrângeri bugetare îi determină pe oameni să își reconsidere deciziile de cheltuire. Radu Nechita, economist și conferențiar la Facultatea de Studii Europene a UBB, subliniază că „în perioade de constrângeri bugetare, oamenii se gândesc de mai mult ori în momentul luării deciziei de a cheltui banii.” Această prudență se traduce adesea prin refuzul de a participa la evenimente sau prin oferirea unui dar mai mic, ori chiar a unui cadou, în locul plicului cu bani. Unii invitați recunosc că iau în considerare nivelul de prietenie sau rudenie și posibilitățile financiare personale înainte de a stabili valoarea darului.
Impactul acestor scumpiri nu se limitează doar la valoarea darului, ci și la numărul participanților. Specialiștii anticipează o scădere a prezenței la nunți, pe măsură ce oamenii devin mai selectivi. Acest fenomen este deja vizibil în statisticile privind căsătoriile. În 2024, în România au fost înregistrate aproximativ 100.000 de căsătorii, o scădere cu aproape 30% față de anul 2018, când numărul acestora era semnificativ mai mare. Această tendință de declin a numărului de căsătorii este confirmată de datele oficiale ale INS, care arată o scădere constantă a natalității și a numărului de uniuni civile și religioase în ultimul deceniu.
Deși ambele surse (Digi24 și Antena 3 CNN) sunt de acord asupra majorării costurilor și a impactului asupra darului de nuntă, ele completează imaginea cu nuanțe. Digi24 pune accent pe declarațiile organizatorilor de evenimente și pe calculul mediu al darului, în timp ce Antena 3 CNN subliniază mai puternic perspectiva invitaților și a impactului pe termen lung asupra numărului de căsătorii. Ambele surse citează aceleași persoane cheie – Anca Cornea și Natalia Litvinenco pentru partea de organizare, și Radu Nechita pentru perspectiva economică – ceea ce întărește validitatea informațiilor privind creșterea prețurilor și a presiunii financiare.
Această situație nu este unică României, dar este accentuată de nivelul mai scăzut al veniturilor medii comparativ cu alte state membre UE. Salariul mediu net în România, deși în creștere, rămâne sub media europeană, ceea ce face ca o cheltuială de 1.000 de lei pentru o nuntă să aibă un impact proporțional mai mare asupra bugetului unei familii. De exemplu, în Germania sau Franța, unde salariul mediu este de 3-4 ori mai mare, un dar echivalent ar reprezenta o pondere mult mai mică din veniturile lunare.
De ce contează
Creșterea accelerată a costurilor nunților și, implicit, a valorii darului are implicații profunde pentru societatea românească. Pe de o parte, poate contribui la descurajarea tinerilor de a se căsători, având în vedere povara financiară a organizării unui eveniment. Pe de altă parte, pune o presiune economică suplimentară pe invitați, care se confruntă deja cu inflația generalizată. Această tendință ar putea modifica tradițiile românești legate de nuntă, transformând-o dintr-un eveniment de celebrare într-o provocare financiară, ceea ce ar putea duce la evenimente mai restrânse sau chiar la evitarea căsătoriei formale.
În viitor, este posibil să asistăm la o polarizare a evenimentelor de nuntă: pe de o parte, nunți fastuoase, accesibile doar celor cu venituri foarte mari, iar pe de altă parte, evenimente mult mai intime și restrânse, adaptate bugetelor limitate. Rămâne de văzut dacă piața evenimentelor se va adapta prin oferte mai flexibile și mai accesibile, sau dacă tradiția nunții mari, cu sute de invitați, va deveni tot mai rară în România. De asemenea, este o întrebare deschisă dacă scăderea numărului de căsătorii va continua, influențată de acești factori economici, sau dacă societatea va găsi noi modalități de a celebra uniunea, fără a implica costuri exorbitante.
Autoritățile ar putea, de asemenea, să ia în considerare măsuri de sprijin pentru tinerii căsătoriți, în contextul demografic actual.