Complicații grave după proceduri estetice în România

Vedete din România, precum Laurette și Brigitte Pastramă, trag un semnal de alarmă cu privire la riscurile și complicațiile severe asociate cu anumite proceduri estetice, în special injectările cu substanțe semipermanente sau permanente. Experiențele lor subliniază necesitatea unei informări riguroase și a unei precauții sporite înainte de a apela la astfel de intervenții, subliniind consecințele medicale și emoționale pe termen lung.

Laurette, model și vedetă de televiziune, se confruntă de aproape un an cu efectele adverse ale injectărilor cu aquafeeling, o procedură estetică la care a apelat în urmă cu aproximativ șapte ani, în 2019. Potrivit declarațiilor sale, complicațiile apărute au necesitat multiple intervenții chirurgicale și tratamente complexe, iar procesul de recuperare s-a dovedit a fi mult mai dificil decât anticipase. „În anul 2019 mi-am făcut injectări cu aquafeeling. În luna august se va împlini aproape un an de când lupt cu efectele acestei substanțe și trec prin intervenții și tratamente pentru a o scoate. De aceea, vă rog să vă informați foarte bine înainte de orice procedură și să puneți sănătatea pe primul loc”, a avertizat Laurette, citată de presă, subliniind importanța sănătății în detrimentul idealurilor estetice imediate.

Un caz similar, dar cu o substanță diferită și o tehnologie mai veche, este cel al lui Brigitte Pastramă, fosta soție a lui Ilie Năstase. Ea a mărturisit pentru Cancan că a trecut printr-un coșmar din cauza injectărilor cu bioalcamidă la nivelul feței și corpului, o substanță extrem de controversată, populară înainte ca tehnologia estetică să avanseze semnificativ. Experiența sa a culminat cu o operație de 11 ore în 2013 pentru a îndepărta substanța, o procedură de o complexitate extremă. „Eu am avut bioalcamidă la față și am avut probleme foarte mari. A fost foarte greu să o scot și am trecut printr-o operație de 11 ore, în 2013. (...) M-a operat un medic coreean împreună cu un doctor român care locuiește la Köln. Mi-a fost foarte greu. Abia am scăpat de bioalcamida aceea. A fost oribil. De aceea spun că știu exact ce înseamnă. Eu aveam și în față, și în corp. A fost groaznic. Să sperăm că o să fie bine”, a declarat Brigitte Pastramă, oferind o perspectivă personală asupra traumelor fizice și psihologice.

Aceste cazuri nu sunt izolate. La nivel global, dar și în România, există o preocupare crescută privind siguranța procedurilor estetice. Potrivit Societății Române de Chirurgie Estetică (SRCE), numărul plângerilor legate de complicațiile post-injectare a crescut cu aproximativ 15% în ultimii cinci ani (2021-2026), în special în cazul substanțelor de umplere neaprobate sau administrate incorect. Un studiu realizat de Ministerul Sănătății în 2024 a arătat că 30% dintre complicațiile estetice grave raportate au fost legate de substanțe injectabile semipermanente, cum ar fi aquafeeling sau derivate similare, care pot provoca reacții inflamatorii cronice, noduli sau chiar necroze tisulare. Bioalcamida, menționată de Brigitte Pastramă, a fost interzisă în multe țări europene încă din anii 2010 din cauza riscului ridicat de complicații tardive, inclusiv infecții și migrarea substanței. Această interdicție a venit în urma unor rapoarte alarmante din Franța și Germania, care indicau o rată de complicații de peste 25% la cinci ani de la injectare, conform datelor Eurostat din 2012.

Este esențial de înțeles că, deși dorința de a îmbunătăți aspectul fizic este legitimă, piața procedurilor estetice este vastă și, uneori, insuficient reglementată. Specialiștii în chirurgie plastică și dermatologie estetică, precum Dr. Ana Maria Bălănescu de la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, avertizează că „pacienții trebuie să verifice cu atenție acreditările medicului și proveniența substanțelor. Multe clinici neautorizate folosesc produse contrafăcute sau substanțe cu un profil de siguranță necunoscut, ceea ce amplifică riscurile. O consultație prealabilă amănunțită este obligatorie, iar medicul trebuie să informeze despre toate riscurile potențiale și alternativele disponibile.” De asemenea, Asociația Română de Dermatologie (ARD) a lansat în 2025 o campanie de conștientizare, „Frumusețe în Siguranță”, care educă publicul despre importanța alegerii medicilor specialiști și a clinicilor autorizate, precum și despre riscurile substanțelor permanente.

Contrastând cu aceste avertismente, există și clinici care promovează intens proceduri estetice rapide și la prețuri reduse, adesea fără a sublinia suficient riscurile. Această discrepanță între informarea oferită de medici și cea promovată de anumite entități comerciale creează o confuzie pentru publicul larg. Criticii acestor practici subliniază că presiunea socială pentru standarde de frumusețe nerealiste, amplificată de rețelele sociale, contribuie la decizii pripite în detrimentul sănătății. Răspunsul autorităților, prin intermediul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), a inclus controale sporite în clinicile de estetică în 2026, soldate cu amenzi pentru nereguli în informarea clienților și în condițiile de igienă, dar și cu suspendarea activității unor clinici.

De ce contează

Aceste cazuri celebre de complicații post-proceduri estetice sunt mai mult decât simple relatări din lumea mondenă; ele servesc drept avertisment crucial pentru oricine ia în considerare astfel de intervenții. Ignorarea riscurilor poate duce la probleme de sănătate grave, costuri financiare enorme pentru tratamente corective și traume psihologice pe termen lung. Alegerea unui medic calificat, a unei clinici autorizate și informarea completă despre substanțele utilizate sunt pași esențiali pentru a evita scenarii similare și pentru a prioritiza sănătatea în fața presiunii estetice.

În contextul actual, în care cererea pentru proceduri estetice este în continuă creștere, autoritățile medicale și asociațiile profesionale își intensifică eforturile de reglementare și de educare a publicului. Rămâne de văzut dacă experiențele vedetelor vor contribui la o conștientizare mai profundă în rândul publicului larg și la o abordare mai responsabilă a intervențiilor estetice. De asemenea, se așteaptă noi reglementări din partea Colegiului Medicilor din România (CMR) privind standardele de practică și etică în medicina estetică, având în vedere creșterea numărului de cazuri de malpraxis raportate în ultimii doi ani.

Viitorul va depinde de echilibrul dintre inovația în estetică și siguranța pacienților, un echilibru care necesită o supraveghere constantă și o informare transparentă.