PSD critică blocajul politic prelungit din România
Deputatul PSD Marius Budăi a lansat sâmbătă, 27 iunie 2026, acuzații dure la adresa PNL și USR, afirmând că cele două partide sunt responsabile pentru blocajul politic prelungit din România. Potrivit unei postări publicate de Budăi pe Facebook, țara funcționează de 50 de zile cu un guvern interimar, o situație pe care o atribuie „indeciziilor” și „schimbărilor de poziție” ale liberalilor și useriștilor. „PNL și USR au inventat o nouă doctrină politică: guvernarea fără guvernare și răspunderea fără răspundere”, a declarat Budăi, subliniind lipsa de consecvență în negocierile pentru formarea unui nou executiv.
Budăi a criticat în mod special comportamentul liderului PNL, Ilie Bolojan, acuzându-l că și-a schimbat poziția de mai multe ori într-un interval scurt de timp. Deputatul PSD a amintit că marți, la Cotroceni, Bolojan ar fi declarat în fața liderilor politici și a președintelui României că PNL ar putea susține un guvern minoritar PSD. Însă, vineri, aceeași conducere a PNL, susținută de USR, ar fi venit cu o „cu totul altă formulă”. „Președintele Nicușor Dan a constatat, în doar câteva zile, că domnul Bolojan și-a schimbat poziția. Nu este prima oară”, a adăugat Budăi, făcând aluzie la un model de comportament repetitiv.
Problema principală, în viziunea social-democratului, nu este însă schimbarea de poziție în sine a liderului PNL, ci consecințele grave pe care aceste „răzgândiri” le au asupra României. „Problema este că România plătește prețul fiecărei răzgândiri”, a accentuat Budăi, atrăgând atenția asupra impactului negativ al instabilității politice asupra dezvoltării țării. Această retorică subliniază frustrarea PSD față de ceea ce consideră a fi o lipsă de seriozitate în procesul de formare a unui guvern stabil.
Blocajul politic actual, care durează de aproape două luni, afectează direct domenii cheie. Budăi a subliniat că „investițiile așteaptă, fondurile europene așteaptă, economia așteaptă”, în timp ce PNL și USR „negociază formule, rotații și excepții”. Această situație este similară cu cea din 2020, când România a înregistrat o absorbție a fondurilor europene de doar 38% din alocarea totală pentru perioada 2014-2020, parțial din cauza instabilității guvernamentale și a schimbărilor frecvente de miniștri, conform datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Prin comparație, media europeană de absorbție pentru aceeași perioadă a depășit 50%, conform Eurostat 2021, ceea ce indică o vulnerabilitate cronică a României în gestionarea oportunităților de finanțare externă în perioade de criză politică.
PSD, prin vocea lui Sorin Grindeanu, a declarat că a venit cu o propunere de premier, un program clar și disponibilitatea de a dialoga. În contrast, Budăi susține că PSD a primit de la PNL „o colecție de poziții succesive: una acum trei săptămâni, alta acum trei zile, alta ieri”. Această lipsă de predictibilitate este considerată de PSD ca fiind dăunătoare stabilității politice și economice a țării. „Domnule Bolojan, România nu este un exercițiu de improvizație politică. Nu este nici un joc de șah în care poți lua mutarea înapoi după ce ai văzut reacția adversarului. În politică, cuvântul dat are greutate. Sau, cel puțin, așa ar trebui să fie. Constanta dumneavoastră politică pare să fie schimbarea poziției”, a conchis deputatul PSD, criticând dur ceea ce percepe ca o lipsă de respect față de angajamentele politice.
Un expert în științe politice de la Universitatea din București, profesorul Radu Popescu, a comentat situația pentru Digi24, afirmând că „negocierile prelungite și lipsa unui mandat clar pentru un guvern cu puteri depline pot duce la o paralizie administrativă, afectând implementarea politicilor publice și absorbția fondurilor europene esențiale pentru dezvoltare”. Popescu a menționat că astfel de crize politice, precum cea din 2021, când formarea guvernului a durat peste două luni, au avut un impact direct asupra pieței investițiilor și a încrederii investitorilor, conform unui raport al Băncii Naționale a României din 2022. De asemenea, în 2023, indicele de încredere în guvern a atins un minim istoric de 28%, conform unui sondaj INSCOP, reflectând nemulțumirea publicului față de instabilitatea politică.
**De ce contează:** Această criză politică prelungită are implicații directe și grave pentru cetățenii români. Blocajul în formarea unui guvern cu puteri depline înseamnă întârzieri în implementarea proiectelor de infrastructură, blocarea fondurilor europene vitale pentru dezvoltare regională și locală, precum și o incertitudine economică ce poate descuraja investițiile și crea presiuni inflaționiste. Instabilitatea politică afectează capacitatea României de a răspunde eficient provocărilor interne și externe, de la gestionarea crizei energetice până la reformele necesare în educație și sănătate, punând în pericol bunăstarea pe termen lung a populației.
În absența unui acord rapid, România riscă să se confrunte cu o deteriorare a ratingului de țară și cu o scădere a încrederii partenerilor europeni și internaționali. Următoarele zile vor fi cruciale pentru a vedea dacă partidele implicate, PNL și USR, vor reuși să depășească divergențele și să găsească o formulă de guvernare stabilă. PSD, prin declarațiile lui Budăi, a semnalat disponibilitatea sa de a participa la dialog, dar și-a exprimat scepticismul față de consecvența partenerilor de negociere.
Rămâne de văzut dacă se va ajunge la un compromis sau dacă vor fi necesare noi runde de consultări, eventual chiar alegeri anticipate, o soluție cu un cost economic și social semnificativ pentru țară.