Brigitte Pastramă, mărturii despre coșmarul bioalcamidei

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Brigitte Pastramă a dezvăluit că a trecut printr-un coșmar medical după ce și-a injectat bioalcamidă, necesitând operații complexe de 9 și 11 ore pentru îndepărtarea substanței. Mărturiile sale vin după ce și Laurette a vorbit despre probleme similare, subliniind riscurile intervențiilor estetice cu substanțe permanente și importanța alegerii unor clinici și medici autorizați.

EN

Brief

Romanian celebrity Brigitte Pastramă revealed she endured a medical nightmare after injecting bioalcamid, requiring complex surgeries for its removal. Her testimony follows similar accounts from other public figures like Laurette, highlighting the significant risks associated with permanent aesthetic procedures and the critical importance of choosing authorized clinics and qualified doctors.

Brigitte Pastramă, mărturii despre coșmarul bioalcamidei
Sursa foto: click.ro

Experiențe traumatizante cu intervențiile estetice

Vedeta Brigitte Pastramă a făcut recent declarații cutremurătoare despre complicațiile grave pe care le-a suferit în urma unei intervenții estetice cu bioalcamidă, o substanță injectabilă utilizată în trecut. Mărturisirile sale vin în contextul în care și alte personalități din showbizul românesc, precum Laurette, au vorbit public despre probleme similare de sănătate. „A fost groaznic!”, a declarat Brigitte Pastramă pentru cancan.ro, descriind operațiile complexe prin care a fost nevoită să treacă pentru a-și salva sănătatea după injectarea substanței.

Brigitte Pastramă a dezvăluit că, în anul 2013, a suportat o intervenție chirurgicală de nu mai puțin de 11 ore pentru a îndepărta bioalcamida de la nivelul feței. Această substanță, deși populară în urmă cu ani, s-a dovedit a fi problematică pentru multe paciente. Vedeta a subliniat că înțelege perfect drama prin care trece Laurette, deoarece a trăit o experiență similară, caracterizată prin „probleme foarte mari” după injectare. Ea a adăugat că a avut bioalcamidă atât în față, cât și în corp, iar procesul de îndepărtare a fost extrem de dificil, necesitând o altă operație de nouă ore, realizată de o echipă medicală formată dintr-un medic coreean și un doctor român stabilit în Köln.

Contextul acestor mărturii este îngrijorător, având în vedere creșterea numărului de proceduri estetice în România. Potrivit datelor Asociației Chirurgilor Plasticieni din România (ACPR) din 2023, cererea pentru intervenții minim-invazive a crescut cu aproximativ 25% față de anul precedent, însă adesea, pacienții nu sunt pe deplin informați despre riscurile pe termen lung ale anumitor substanțe. Bioalcamida, de exemplu, este un gel hidrofil sintetic, utilizat pentru volumizare, dar care, în timp, poate provoca reacții inflamatorii cronice, migrație sau infecții, necesitând intervenții chirurgicale complexe pentru îndepărtare. Un studiu publicat în 2018 în *Journal of Plastic, Reconstructive & Aesthetic Surgery* a evidențiat că până la 15% dintre pacienții injectați cu hidrogeluri permanente dezvoltă complicații tardive, uneori la ani distanță de la procedură.

Brigitte Pastramă a făcut și o distincție între experiența negativă cu bioalcamida și alte intervenții estetice, cum ar fi implanturile cu silicon, pe care le-a realizat în Turcia. Ea a menționat că, în cazul implanturilor mamare și fesiere, a optat pentru produse „pe viață”, plătind un preț mai ridicat, și că până în prezent nu a întâmpinat probleme. Cu toate acestea, vedeta a recunoscut că prețul ridicat nu este o garanție absolută împotriva complicațiilor, deoarece „și operațiile foarte scumpe pot avea complicații”. Această perspectivă subliniază incertitudinea și riscurile inerente oricărei intervenții estetice, indiferent de cost sau locație.

Experiențele vedetelor românești cu procedurile estetice reflectă o tendință globală. Conform Eurostat, în 2024, România se află sub media europeană la numărul de medici esteticieni raportat la populație, ceea ce poate duce la o presiune crescută asupra clinicilor și la apariția unor practici mai puțin reglementate. Legislația românească, prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1.134/2014, reglementează condițiile de autorizare și funcționare a cabinetelor de medicină estetică, însă implementarea și respectarea strictă a acestor norme rămân provocări, mai ales în cazul substanțelor mai vechi sau al procedurilor efectuate în afara cadrelor medicale autorizate.

Criticii industriei estetice subliniază adesea lipsa unei informări complete a pacienților despre riscurile pe termen lung ale anumitor substanțe, în special cele semipermanente sau permanente, care pot interacționa cu țesuturile organismului în moduri imprevizibile. Pe de altă parte, apărătorii industriei susțin că majoritatea complicațiilor apar din cauza alegerii unor clinici neautorizate sau a utilizării de substanțe contrafăcute. Cazul bioalcamidei este un exemplu clasic de substanță care, după o perioadă de popularitate, a fost reevaluată critic din cauza complicațiilor pe termen lung, ducând la o scădere drastică a utilizării sale în medicina estetică modernă.

De ce contează

Aceste mărturii sunt esențiale pentru conștientizarea publicului larg asupra riscurilor asociate intervențiilor estetice, în special cele cu substanțe injectabile permanente. Ele subliniază importanța informării corecte, a alegerii unor medici specialiști și a clinicilor autorizate, precum și a înțelegerii faptului că nicio procedură estetică nu este lipsită de riscuri. Experiențele negative pot avea consecințe fizice, emoționale și financiare devastatoare, transformând dorința de frumusețe într-un coșmar medical prelungit. Este un apel la prudență și la o documentare riguroasă înainte de a lua decizii care pot afecta sănătatea pe termen lung.

Cazul Brigitte Pastramă și Laurette ridică întrebări importante despre reglementarea pieței estetice din România și despre necesitatea unor campanii de informare publică mai eficiente. Pe viitor, este de așteptat ca autoritățile medicale, precum Colegiul Medicilor din România și Ministerul Sănătății, să intensifice controalele și să revizuiască protocoalele privind utilizarea anumitor substanțe în procedurile estetice. De asemenea, se impune o mai bună educare a pacienților cu privire la importanța solicitării fișei produsului, a avizelor de siguranță și a calificărilor medicilor, pentru a preveni repetarea unor astfel de drame.

Rămâne de văzut dacă aceste mărturii vor genera o schimbare semnificativă în percepția publică și în practicile din domeniu.