Noi reguli la cererea Kievului, valide până în 2028
Prelungește protecția reprezintă subiectul principal al acestui articol. Uniunea Europeană a decis vineri, 26 iunie 2026, să prelungească până în martie 2028 statutul de protecție temporară pentru cei peste 4,4 milioane de refugiați ucraineni aflați în statele membre, o măsură adoptată inițial în martie 2022. Totuși, această prelungire, a cincea de la debutul invaziei ruse la scară largă, vine cu o modificare semnificativă: bărbații ucraineni de vârstă militară care vor depune pentru prima dată cerere de protecție temporară nu vor mai beneficia de acest statut, potrivit comisarului european pentru Migrație, Magnus Brunner.
„Pe măsură ce războiul continuă, susținerea noastră trebuie să continue și ea”, a declarat Brunner într-o conferință de presă la Bruxelles, subliniind necesitatea clarității pentru ucrainenii din UE. El a adăugat că această restricție specifică pentru bărbații apți de luptă a fost solicitată expres de autoritățile de la Kiev, o informație confirmată și de publicația Kyiv Independent, care a contactat Ministerul ucrainean de Externe pentru un punct de vedere.
Statutul de protecție temporară, o măsură unică activată de UE chiar în prima zi a invaziei ruse în februarie 2022, le permite refugiaților ucraineni să locuiască, să muncească și să aibă acces la ajutoare în blocul comunitar. Principalii beneficiari ai acestui statut se află în Germania, Polonia și Cehia. Decizia de vineri de a prelungi protecția până în martie 2028, în loc de martie 2027, oferă statelor membre un răgaz pentru a găsi soluții pe termen lung privind statutul refugiaților.
Înăsprirea condițiilor pentru acordarea protecției temporare se înscrie într-o tendință observată în mai multe state europene. Danemarca a adoptat o măsură similară cu o zi înainte de anunțul UE, iar Cehia lucrează la noi reguli privind drepturile și obligațiile ucrainenilor aflați sub acest regim. Această tendință reflectă o anumită nerăbdare a statelor membre față de conflictul prelungit și fără un sfârșit clar, pe fondul presiunilor interne și al nevoii de a gestiona fluxurile migratorii.
Comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Michael O'Flaherty, a criticat propunerea, avertizând că restricțiile ar putea ridica probleme privind respectarea drepturilor fundamentale. Biroul lui O'Flaherty a emis un comunicat în care se arată că „aspectele legate de serviciul militar pot constitui motive pentru acordarea protecției, iar statele membre trebuie să garanteze accesul la evaluări individuale.” Această poziție subliniază dilema etică și legală dintre suveranitatea statală a Ucrainei de a-și mobiliza cetățenii și obligațiile internaționale ale statelor membre UE privind drepturile omului și azilul.
Magnus Brunner a precizat că noile reguli nu îi vor afecta pe bărbații care au obținut deja protecție temporară în Uniunea Europeană, acestea urmând să se aplice doar noilor solicitări. De asemenea, persoanele care nu vor mai fi eligibile pentru protecția temporară vor putea depune cereri de azil în baza procedurilor obișnuite prevăzute de legislația europeană. Această distincție este crucială, evitând retroactivitatea și oferind o alternativă legală, chiar dacă mai complexă, pentru cei vizați.
Din punct de vedere istoric, mecanismul de protecție temporară a fost activat pentru prima dată de UE în contextul războaielor din fosta Iugoslavie, dar nu a fost niciodată pus în aplicare la o scară atât de largă și pentru o perioadă atât de lungă. Această situație excepțională a testat capacitatea de adaptare a legislației europene și a sistemelor naționale de azil. Conform datelor Eurostat din 2023, Germania găzduiește cel mai mare număr de refugiați ucraineni, urmată de Polonia și Cehia, iar integrarea lor pe piața muncii și în sistemele sociale a reprezentat o provocare majoră.
**De ce contează**
Această decizie a Uniunii Europene are implicații profunde atât pentru refugiații ucraineni, cât și pentru statele membre. Pentru bărbații de vârstă militară din Ucraina, propunerea înseamnă o limitare a opțiunilor de a căuta siguranță în UE prin procedura simplificată a protecției temporare, punând presiune suplimentară pe serviciile de azil tradiționale. Pentru Kiev, măsura reprezintă un sprijin în eforturile de mobilizare a resurselor umane pentru apărare, însă ridică întrebări privind libertatea de mișcare a cetățenilor. Pentru UE, decizia reflectă o reevaluare a politicilor migratorii în contextul unui conflict prelungit, echilibrând solidaritatea cu Ucraina și gestionarea presiunilor interne.
Următorii pași includ aprobarea formală a măsurilor de către statele membre și publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, proces care este așteptat să se finalizeze în următoarele săptămâni. Rămâne de văzut cum vor implementa statele membre aceste noi reguli și care va fi impactul real asupra fluxurilor de refugiați și a relațiilor cu Ucraina.
De asemenea, modul în care vor fi gestionate cererile de azil obișnuite pentru bărbații de vârstă militară va fi un test important pentru sistemele naționale de azil, având în vedere numărul mare de potențiali solicitanți și complexitatea evaluărilor individuale.