BNR raportează mai puține bancnote false în 2025
Banca Națională a României (BNR) a publicat recent Raportul anual pe 2025, care relevă o diminuare notabilă a fenomenului falsificării monedei naționale. Potrivit datelor centralizate vineri, 26 iunie 2026, BNR a expertizat un total de 1.356 de bancnote false în anul 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 33,79% comparativ cu anul precedent, 2024. Această evoluție plasează România printre statele europene cu un nivel foarte redus al falsurilor monetare, conform indicatorilor de specialitate.
Un aspect esențial subliniat de raport este eficiența acțiunilor de prevenție ale autorităților. Din numărul total de falsuri, 709 bancnote au fost interceptate de Poliția Română înainte de a fi puse în circulație, în cadrul unor operațiuni specifice. Celelalte 647 de exemplare au fost descoperite ulterior, după ce ajunseseră deja în circuitul economic. Această proporție, unde peste jumătate dintre falsuri sunt capturate preventiv, demonstrează o capacitate sporită de reacție a organelor de aplicare a legii.
Analiza pe valori nominale indică o preferință clară a infractorilor pentru anumite cupiuri. Bancnota de 100 de lei a fost de departe cea mai vizată de falsificatori în 2025, cu 1.163 de exemplare identificate, dintre care 708 au fost confiscate de poliție înainte de a intra în circulație. Pe locurile următoare se situează bancnota de 10 lei, cu 173 de falsuri, și cea de 200 de lei, cu 11 exemplare contrafăcute. Este demn de remarcat, așa cum evidențiază și surse citate de HotNews, că bancnotele de 20 de lei, 5 lei și 1 leu nu au înregistrat niciun caz de falsificare în perioada analizată, sugerând un interes redus pentru aceste denominații, probabil din cauza costului de producție raportat la valoarea nominală.
Indicatorul de referință al BNR, care măsoară numărul de falsuri raportat la un milion de bancnote autentice aflate în circulație, a înregistrat o îmbunătățire semnificativă. În 2025, acest indicator a fost de 0,63, în scădere față de nivelul de 0,97 consemnat în 2024. Această cifră este considerată de BNR ca fiind un nivel foarte redus la nivel european, reflectând atât calitatea elementelor de siguranță ale bancnotelor românești, cât și eforturile constante ale autorităților de a combate fenomenul.
Fenomenul falsificării monetare, deși în scădere în România, rămâne o preocupare constantă pentru băncile centrale din Uniunea Europeană. Spre exemplu, Banca Centrală Europeană (BCE) a raportat că în primul semestru al anului 2025, aproximativ 362.000 de bancnote euro false au fost retrase din circulație în zona euro, o cifră mult mai mare decât cea înregistrată în România, chiar și raportată la populație. Această comparație subliniază eficacitatea politicilor BNR și a forțelor de ordine în menținerea unui nivel redus al infracționalității monetare în țară.
La sfârșitul anului 2025, în afara sistemului bancar românesc circulau aproximativ 2,007 miliarde de bancnote și 6,104 miliarde de monede. Valoarea bancnotelor aflate în circulație a crescut cu 9,5% față de anul anterior, în timp ce valoarea monedelor a înregistrat un avans de 5,8%. Această creștere a volumului de numerar în economie, în paralel cu scăderea numărului de falsuri, indică o încredere sporită a populației în moneda națională și o bună gestionare a riscurilor de către BNR.
Deși datele sunt încurajatoare, experții economici, precum analistul financiar Radu Georgescu de la Economica.net, subliniază că vigilența trebuie menținută. „Scăderea numărului de falsuri este o veste excelentă, dar nu trebuie să ducă la complacență. Infractorii își adaptează mereu metodele, iar BNR și Poliția trebuie să rămână cu un pas înainte, investind continuu în tehnologii de detecție și în campanii de informare a publicului”, a declarat Georgescu. O critică adusă uneori este lipsa unor campanii de informare mai agresive pentru publicul larg, care să-i ajute pe cetățeni să identifice mai ușor elementele de siguranță ale bancnotelor.
De ce contează
Reducerea numărului de bancnote false are implicații directe și pozitive pentru fiecare cetățean și pentru stabilitatea economică a României. O monedă națională cu un grad scăzut de falsificare inspiră încredere în sistemul financiar, reduce riscul de pierderi pentru comercianți și consumatori și contribuie la menținerea integrității tranzacțiilor economice. Această tendință pozitivă consolidează reputația României ca un partener economic stabil și demonstrează eficacitatea măsurilor de securitate implementate de BNR, protejând puterea de cumpărare a leului și asigurând un mediu economic mai sigur.
Pe viitor, BNR va continua să monitorizeze atent fenomenul falsificării și să colaboreze cu Poliția Română și cu alte instituții europene pentru a consolida măsurile de securitate. Este de așteptat ca, odată cu evoluția tehnologică, și metodele de falsificare să devină mai sofisticate, ceea ce impune o adaptare constantă a elementelor de siguranță ale bancnotelor. De asemenea, campaniile de conștientizare publică ar putea fi intensificate pentru a educa cetățenii în recunoașterea bancnotelor autentice, contribuind astfel la efortul general de combatere a infracțiunilor monetare.
Rămâne de văzut cum va influența digitalizarea crescândă a plăților dinamica fenomenului falsificării numerarului în anii următori.