Cazul homeschooling-ului ajunge la Judecătoria Beiuș
Un cuplu din județul Bihor a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, sub acuzația că și-ar fi împiedicat cei trei copii minori să urmeze învățământul general obligatoriu. Anunțul a fost făcut vineri, 26 iunie 2026, de către instituția de parchet, atrăgând atenția asupra unei practici controversate în România: homeschooling-ul, o formă de învățământ nerecunoscută legal în țară. "Părinții a trei copii din Bihor, suspectați că i-au împiedicat pe minori să meargă la școală după ce i-au retras începând cu 2019, au fost trimiși în judecată de procurori", a informat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Cei doi soți, părinții a două fete de 15 și 10 ani și a unui băiat de opt ani, sunt acuzați de trei infracțiuni distincte de împiedicare a accesului la învățământul general obligatoriu. Potrivit comunicatului Parchetului, citat de Digi24, fiica cea mare a fost retrasă de la o școală gimnazială din Bihor în 2019, pe când avea opt ani. Aceasta nu a mai frecventat cursurile școlare până în urmă cu aproximativ două luni, fiind înscrisă, conform procurorilor, într-un sistem de homeschooling. Similar, cea de-a doua fiică a fost retrasă din sistemul de învățământ în 2020, la vârsta de cinci ani, iar băiatul a fost retras în 2023, tot la cinci ani. Această decizie parentală a dus la privarea copiilor de educația formală obligatorie, conform legislației române.
Cazul este unul emblematic pentru dificultățile de aplicare a legii în contextul unor interpretări divergente ale dreptului la educație și ale libertății parentale. În România, Legea Educației Naționale nr. 1/2011 stipulează clar caracterul obligatoriu al învățământului general, care include ciclul primar și gimnazial. Orice formă de școlarizare în afara sistemului public sau privat acreditat este considerată ilegală. Această situație contrastează puternic cu alte țări din Uniunea Europeană, precum Germania, unde homeschooling-ul este strict interzis, sau Statele Unite și Marea Britanie, unde este permis și reglementat prin legi specifice, cu supraveghere din partea autorităților educaționale.
Procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea a luat o măsură importantă pentru protejarea intereselor minorilor. Acesta a solicitat Judecătoriei Beiuș numirea unui curator special care să reprezinte interesele copiilor pe parcursul procesului penal, având în vedere că părinții au calitatea de inculpați și există un potențial conflict de interese. Această decizie subliniază prioritatea acordată bunăstării și drepturilor copiilor în fața deciziilor parentale care le pot afecta viitorul educațional și social.
Situația din Bihor nu este singulară. Deși nu există statistici oficiale recente despre numărul exact de copii români aflați în sistemul de homeschooling nerecunoscut, cazurile izolate apar periodic în atenția publică. În 2020, un raport al Organizației Salvați Copiii arăta că abandonul școlar rămâne o problemă majoră în România, cu o rată de 15.3% în 2019, mult peste media europeană de 10.2% în același an, conform Eurostat. Deși cazul de față nu este un abandon școlar clasic, ci o retragere deliberată din sistem, el ridică întrebări similare despre accesul la educație și consecințele pe termen lung asupra copiilor. Criticii homeschooling-ului ilegal susțin că acesta poate duce la izolare socială, lacune educaționale și dificultăți de integrare ulterioară în societate, în timp ce susținătorii, deși minoritari în România, invocă dreptul parental de a alege cea mai bună formă de educație pentru copiii lor, adesea pe baze religioase sau filosofice.
De ce contează
Acest caz este crucial deoarece subliniază tensiunea dintre libertatea parentală și dreptul fundamental al copilului la educație, așa cum este garantat de Constituția României și de convențiile internaționale. El va crea un precedent important pentru modul în care justiția română va aborda situațiile de homeschooling ilegal și va reaminti părinților că educația obligatorie nu este o opțiune, ci o cerință legală. Implicațiile se extind la nivel social, evidențiind necesitatea unei dezbateri publice despre reglementarea homeschooling-ului și impactul său asupra dezvoltării copiilor, precum și rolul statului în protejarea drepturilor minorilor la educație și socializare.
Cazul va fi soluționat de Judecătoria Beiuș, iar decizia finală este așteptată cu interes. Rămâne de văzut dacă instanța va confirma acuzațiile procurorilor și ce sancțiuni vor fi aplicate părinților, în contextul în care legea prevede pedepse pentru împiedicarea accesului la învățământul obligatoriu. De asemenea, viitorul educațional al celor trei copii este incert și va depinde de măsurile pe care le vor dispune autoritățile, inclusiv Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor, după încheierea procesului penal.
Acest caz ar putea, de asemenea, să stimuleze o discuție mai amplă în societatea românească despre avantajele și dezavantajele homeschooling-ului, și despre posibila sa reglementare în viitor, în conformitate cu practicile europene și internaționale, dar și cu specificul sistemului educațional românesc.