Beijingul își extinde prezența militară în Pacific
Oficialii neozeelandezi au avertizat, într-un document intern obținut de AFP și citat de Agerpres, că testele de rachete balistice și incursiunile Marinei chineze vor deveni o caracteristică „persistentă” în Pacific. Acest lucru survine pe fondul consolidării prezenței militare a Beijingului în regiune. „Ne așteptăm ca acțiunile chineze, cum ar fi tranzitul grupului operațional al Marinei chineze în Marea Tasmaniei în februarie și lansarea de către China a unei rachete balistice intercontinentale în Pacific în septembrie 2024, să constituie o caracteristică persistentă a mediului nostru strategic”, se arată în raportul datat decembrie 2025.
Documentul de 15 pagini, redactat de Forțele de Apărare și Ministerul de Externe din Noua Zeelandă, a fost transmis prim-ministrului Christopher Luxon, precum și miniștrilor apărării, de externe și serviciilor de informații. Redactarea sa a avut loc în timp ce Wellington monitoriza o flotilă a Marinei chineze în Marea Filipinelor. Oficialii neozeelandezi sunt în contact strâns cu omologii lor australieni, menținând o supraveghere operațională asupra acestor nave, conform textului.
China a alocat miliarde de dolari pentru apărarea sa în ultimii ani, o tendință care a generat îngrijorări în rândul unor guverne, chiar dacă Beijingul insistă că obiectivele sale sunt pașnice. Marina chineză, în special, s-a dezvoltat rapid, pe măsură ce liderii celei de-a doua mari economii a lumii urmăresc să-și extindă influența în Pacific, o regiune în care Statele Unite au fost mult timp puterea militară predominantă. Această expansiune militară a Chinei este percepută de analiștii internaționali ca o provocare directă la adresa ordinii regionale stabilite post-Război Rece, dominată de SUA și aliații săi.
Îngrijorările Wellingtonului cu privire la mișcările militare chineze fuseseră deja accentuate de desfășurarea, în februarie 2025, a trei nave de război chineze în Marea Tasmaniei, situată între Australia și Noua Zeelandă. Deși o mare parte a raportului obținut de AFP a fost cenzurată din motive de protecție a vieții private, securitate națională și confidențialitate, părțile necenzurate indică faptul că desfășurarea chineză din februarie 2025 în Marea Tasmaniei s-a derulat în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv cu Convenția Națiunilor Unite privind Dreptul Mării (UNCLOS).
Cu toate acestea, raportul subliniază o discrepanță importantă: „Aceasta include modul în care grupul de misiune și-a notificat intențiile de a efectua exerciții cu muniție reală, despre care considerăm că nu corespund celor mai bune practici internaționale și care au obligat mai multe companii aeriene să își modifice ruta”. Această observație indică o tensiune între respectarea formală a dreptului internațional și practicile operaționale care pot perturba activitatea civilă și ridica semne de întrebare privind transparența.
Desfășurarea Beijingului din decembrie 2025 în Marea Filipinelor „a fost în concordanță cu expansiunea progresivă a prezenței securității maritime a Chinei în Pacificul de Sud în cursul ultimului deceniu”, se arată în document. Beijingul a desfășurat o gamă largă de nave militare în regiune, incluzând nave-spital, nave amfibii mari în sprijinul operațiunilor de ajutor umanitar și de ajutor în caz de dezastre, precum și nave de sprijin pentru evenimente spațiale. Aceste nave de sprijin spațial sunt concepute pentru a urmări lansările de rachete, sateliții și activitatea rachetelor intercontinentale, sugerând o capacitate de monitorizare și, implicit, de proiecție a puterii pe termen lung. Spre exemplu, bugetul de apărare al Chinei a crescut cu aproximativ 7.2% în 2024, ajungând la circa 232 miliarde de dolari, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor chinez, o creștere constantă care depășește ratele de creștere economică și care contrastează cu tendințele de stagnare sau reducere a bugetelor militare în alte regiuni.
De ce contează
Această intensificare a prezenței militare chineze în Pacificul de Sud are implicații profunde pentru securitatea regională și echilibrul de putere global. Pentru Noua Zeelandă și Australia, parteneri tradiționali ai SUA, creșterea activității navale chineze reprezintă o provocare directă la adresa suveranității și stabilității zonale. Modificările rutelor aeriene din cauza exercițiilor militare chineze demonstrează impactul concret asupra vieții civile și a comerțului. În plus, capacitatea Chinei de a desfășura nave de sprijin spațial subliniază ambițiile sale de a deveni o putere spațială dominantă, cu implicații pentru comunicațiile și sistemele de navigație globale, inclusiv cele ale României, care depinde de infrastructura spațială pentru diverse servicii.
Pe termen lung, această tendință ar putea duce la o militarizare sporită a Pacificului și la o cursă a înarmărilor în regiune, sporind riscurile de incidente și conflicte. Răspunsul Noii Zeelande și al Australiei, în coordonare cu Statele Unite, va fi crucial în modelarea viitorului echilibru de putere. Dialogul diplomatic și respectarea dreptului internațional, în special a UNCLOS, rămân esențiale pentru gestionarea tensiunilor și prevenirea escaladării, chiar dacă interpretările „celor mai bune practici internaționale” pot diferi semnificativ între actori, așa cum reiese din raportul neozeelandez.
Această dinamică geopolitică complexă reflectă o schimbare fundamentală în arhitectura de securitate globală, cu implicații ce depășesc granițele Pacificului.