Președintele explică noua sa abordare față de "sistem" și generează controverse.
Președintele României, Nicușor Dan, a abordat joi, 26 iunie 2026, acuzațiile conform cărora ar fi trecut „de partea sistemului” odată cu instalarea sa la Palatul Cotroceni, declarând că lupta sa de două decenii cu acest „sistem” este o „certitudine”. „În primul rând, cred că 20 de ani de luptă cu sistemul, cred că asta e o certitudine. Acum, nu poți să te lupți cu sistemul când ești șeful sistemului”, a afirmat Nicușor Dan, subliniind o schimbare fundamentală de perspectivă odată cu preluarea celei mai înalte funcții în stat.
Această declarație, care a stârnit imediat reacții în spațiul public, marchează o redefinire a rolului său, de la cel de opozant la cel de reformator din interior. Președintele a continuat, explicând că misiunea pe care și-a asumat-o este de a reforma sistemul fără a duce țara „în anarhie”. „Întrebarea este cum putem să reformăm sistemul fără ca să ducem țara asta în anarhie. Asta este misiunea pe care mi-am asumat-o”, a adăugat șeful statului, sugerând o abordare pragmatică și graduală a schimbărilor.
Nicușor Dan a folosit o metaforă sugestivă pentru a-și explica poziția, afirmând că preferă „un câine care mușcă” în locul unuia care doar latră. Aceasta se traduce, în viziunea sa, prin preferința pentru instrumente concrete de reformă în detrimentul „declamatorilor” care doar vorbesc despre schimbare. „Între a declama despre cât de tare vom reforma sistemul, că avem mulți declamatori, și între a avea instrumente pentru a reforma cu adevărat sistemul, eu întotdeauna, cum am făcut-o și la Primăria Capitalei, voi fi în poziția, sper să mă pun în poziția de a avea instrumente pentru a reforma sistemul”, a detaliat președintele, făcând o paralelă cu experiența sa anterioară de la conducerea Primăriei Capitalei, unde a implementat măsuri de transparentizare și debirocratizare încă din 2020.
Președintele a accentuat și importanța menținerii unei linii de demarcație clare între viziunile „pro-occidentale” și cele „anti-occidentale”, argumentând că energia națională nu ar trebui consumată în conflicte interne în cadrul taberei pro-occidentale. „Este foarte important ca să păstrăm, să ducem linia de demarcație între pro-occidental și anti-occidental, și nu să ne consumăm energiile într-o luptă în interiorul unei viziuni pro-occidentale”, a declarat Nicușor Dan, o poziție pe care a susținut-o și în campania electorală din 2024, când a criticat vehement derapajele populiste și anti-europene.
Întrebat dacă șeful sistemului poate livra o „Românie onestă”, președintele a răspuns afirmativ, dar cu o nuanță temporală: „Da, în timp. În timp și fără să producă anarhie”. Această viziune pe termen lung și prudentă contrastează cu așteptările de schimbare rapidă manifestate de o parte a electoratului și a societății civile, care l-au susținut în trecut tocmai pentru discursul său anti-sistem.
Declarațiile prezidențiale au generat reacții puternice, în special din partea opoziției. Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, a calificat afirmațiile lui Nicușor Dan drept o „gafă majoră” și o „detonare în direct”. Potrivit lui Dungaciu, citat de surse precum Marius Tucă Show, prin acreditarea ideii existenței unui „sistem” la nivel prezidențial, Nicușor Dan a deschis „Cutia Pandorei” dezbaterii publice despre modul în care funcționează puterea, negocierile subterane, presiunile politice și „cordonul sanitar” aplicat anumitor partide. „Ideea a acredita în spațiu public, la nivel prezidențial, ideea existenței unui sistem este cea mai mare gafă pe care ar fi putut să o facă vreodată un președinte al României, într-o situație de o tensiune maximă, precum este cea pe care România o trăiește la nivel intern și internațional”, a comentat Dungaciu, subliniind că afirmația președintelui validează percepția publică despre un sistem corupt și opac.
Această discuție despre „sistem” nu este nouă în peisajul politic românesc. Conceptul de „stat paralel” sau de „sistem ocult” a fost vehiculat intens în ultimii ani, în special în timpul mandatului președintelui Klaus Iohannis, iar Nicușor Dan, înainte de a deveni președinte, a fost adesea perceput ca un simbol al luptei civice împotriva corupției și a intereselor oculte. Potrivit unui sondaj INSCOP Research din 2023, 68% dintre români considerau că există un „sistem” sau „stat paralel” care influențează deciziile politice și economice, o cifră care subliniază profunzimea percepției publice asupra acestei problematici. Prin declarațiile sale, președintele Dan pare să recunoască implicit existența acestei realități, dar propune o strategie de reformă din interior, spre deosebire de o confruntare directă, ceea ce generează interpretări diferite. Unii analiști politici, precum Cristian Pîrvulescu, consideră că această abordare este mai realistă în contextul instituțional românesc, în timp ce alții, precum Dan Dungaciu, o văd ca pe o capitulare sau o legitimare a status quo-ului.
De ce contează
Declarațiile președintelui Nicușor Dan sunt cruciale deoarece redefinesc așteptările privind mandatul său și relația sa cu puterea. Recunoașterea existenței unui „sistem” și adoptarea unei strategii de reformă din interior, în loc de luptă deschisă, poate fi interpretată fie ca o maturizare politică și o abordare pragmatică, fie ca o concesie. Această schimbare de discurs poate demobiliza o parte a electoratului său inițial, care l-a susținut tocmai pentru promisiunea de a „rupe sistemul”. Pe de altă parte, o reformă graduală ar putea aduce stabilitate și rezultate pe termen lung, evitând blocajele instituționale. Modul în care președintele va naviga această nouă paradigmă va influența semnificativ credibilitatea sa și capacitatea de a implementa schimbări reale.
În contextul actual, marcat de tensiuni interne și internaționale, și cu alegeri locale și parlamentare la orizont în 2028, strategia președintelui de a reforma „în timp și fără anarhie” va fi atent monitorizată. Rămâne de văzut dacă această abordare va reuși să genereze schimbările dorite fără a alimenta cinismul public față de clasa politică. Criticile din partea opoziției, exemplificate de reacția AUR, sugerează că discursul președintelui va fi un punct central în dezbaterile politice viitoare.
Capacitatea sa de a demonstra progrese concrete în reformarea instituțiilor și de a combate corupția din interiorul sistemului va fi testul suprem al acestei noi strategii, determinând dacă va fi perceput ca un reformator eficient sau ca un lider care, odată ajuns la putere, a fost asimilat de structurile pe care promitea să le schimbe.