Garda de Mediu și IGSU au descoperit deficiențe majore
Garda Națională de Mediu (GNM) și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) au finalizat o acțiune națională de control la toate cele 50 de depozite conforme de deșeuri municipale de clasa B din România, desfășurată în perioada 25 mai – 12 iunie 2026. Verificările au scos la iveală deficiențe semnificative în gestionarea zilnică a acestor depozite, conducând la aplicarea unor amenzi totale de peste 1,1 milioane de lei și impunerea unor măsuri urgente de remediere. „Deși depozitele verificate sunt amplasamente conforme, rezultatele controalelor arată că modul de exploatare zilnică poate genera riscuri importante pentru mediu, sănătatea populației și siguranța comunităților, în special în sezonul cald”, a declarat un reprezentant al Gărzii de Mediu, subliniind urgența intervențiilor.
Potrivit comunicatelor emise de Garda de Mediu și preluate de HotNews și Digi24, comisarii GNM au aplicat 18 amenzi contravenționale, în valoare totală de 850.000 lei, alături de 5 avertismente și măsuri de remediere. În paralel, inspectorii IGSU au impus 157 de sancțiuni, dintre care 36 de amenzi, totalizând 288.000 lei. Aceasta înseamnă o sumă cumulată de 1.138.000 lei aplicată operatorilor care nu respectă normele. Acțiunea, desfășurată la începutul sezonului cald, a vizat reducerea riscului de autoaprindere și incendii, fenomene tot mai frecvente și dificil de gestionat, așa cum au demonstrat intervențiile pompierilor din mai multe județe, citate de Digi24.
Principalele nereguli constatate de echipele mixte GNM-IGSU au inclus lipsa compactării și acoperirii corespunzătoare a deșeurilor, acumulări sau scurgeri necontrolate de levigat, stații de epurare exploatate deficitar, sisteme de biogaz nefuncționale sau insuficient utilizate, precum și deficiențe în rețelele de hidranți, care nu erau alimentate corespunzător. De asemenea, monitorizarea factorilor de mediu a fost găsită ca fiind sub standarde în multe locații. HotNews a subliniat că problemele au vizat și respectarea fluxului legal al deșeurilor și dotările pentru intervenție în caz de incendiu.
Contextul european indică o presiune crescută asupra României pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor. Conform datelor Eurostat din 2023, România se află încă printre țările cu cea mai mare rată de depozitare a deșeurilor municipale în depozite, departe de țintele Uniunii Europene care vizează o reducere drastică a depozitării și o creștere a reciclării. Directiva UE 2018/850 stabilește obiective clare pentru statele membre, inclusiv o rată de reciclare de 60% până în 2030 și o limitare a depozitării la maximum 10% din totalul deșeurilor municipale. Deficiențele identificate în exploatarea depozitelor conforme, chiar dacă acestea sunt autorizate, arată o vulnerabilitate sistemică în atingerea acestor obiective.
Experții în mediu, cum ar fi dr. ing. Marius Popescu de la Universitatea Tehnică de Construcții București, au atras atenția în repetate rânduri asupra riscurilor asociate cu gestionarea necorespunzătoare a levigatului și a biogazului. Levigatul, un lichid toxic rezultat din descompunerea deșeurilor, poate contamina solul și apele subterane, având efecte devastatoare pe termen lung asupra ecosistemelor și sănătății umane. Biogazul, compus în principal din metan, un gaz cu efect de seră mult mai puternic decât dioxidul de carbon, contribuie semnificativ la schimbările climatice dacă nu este captat și utilizat corespunzător.
Raportul comun al GNM și IGSU nu doar constată deficiențe, ci propune și clarificări legislative esențiale pentru îmbunătățirea situației. Printre acestea se numără delimitarea mai precisă a responsabilităților între operatorii depozitelor și autoritățile locale și naționale, introducerea unor cerințe speciale pentru exploatarea depozitelor în sezonul cald – o măsură crucială având în vedere creșterea temperaturilor și frecvența incendiilor – și stabilirea unor metode mai clare pentru evaluarea disconfortului olfactiv. Această ultimă propunere răspunde plângerilor constante ale comunităților din proximitatea depozitelor de deșeuri, care se confruntă cu mirosuri insuportabile, afectându-le calitatea vieții.
Deși depozitele verificate sunt, teoretic, conforme cu legislația, modul lor de operare zilnică ridică semne de întrebare serioase. Faptul că pompierii sunt chemați frecvent să stingă incendii la gropile de gunoi, intervenții dificile din cauza căldurii, vântului și a volumului mare de materiale combustibile, subliniază o problemă sistemică. Autoritățile locale, responsabile în mare măsură de implementarea politicilor de gestionare a deșeurilor, sunt adesea criticate pentru lipsa de control și supraveghere, precum și pentru alocarea insuficientă de resurse. Pe de altă parte, operatorii depozitelor invocă uneori costurile ridicate ale modernizării și întreținerii sistemelor, precum și dificultățile în respectarea unor reglementări percepute ca fiind ambigue.
Această acțiune de control vine pe fondul unor presiuni constante din partea Comisiei Europene privind neîndeplinirea obiectivelor de mediu de către România. În 2025, Comisia a avertizat România cu privire la riscul de a rata țintele de reciclare și de a continua să depoziteze cantități mari de deșeuri, ceea ce ar putea duce la noi proceduri de infringement și amenzi semnificative. Prevenirea acestor riscuri necesită o colaborare mai strânsă între instituțiile de control, autoritățile locale și operatorii privați, precum și o aplicare riguroasă a legii.
În ciuda eforturilor de a identifica și sancționa neregulile, problema gestionării deșeurilor în România rămâne una complexă, necesitând nu doar controale, ci și investiții masive în infrastructura de reciclare și tratare, precum și campanii de conștientizare publică. Fără o abordare integrată, riscurile pentru mediu și sănătatea publică vor persista, iar România va continua să se confrunte cu provocări în atingerea standardelor europene. Este esențial ca măsurile dispuse de GNM și IGSU să fie implementate cu strictețe și monitorizate constant pentru a asigura o schimbare reală în acest domeniu.
**De ce contează**
Neregulile constatate la depozitele de deșeuri ecologice din România au implicații directe și grave pentru cetățeni și mediu. Incendiile frecvente la gropile de gunoi eliberează substanțe toxice în atmosferă, afectând calitatea aerului și sănătatea respiratorie a locuitorilor din zonele adiacente. Scurgerile de levigat contaminează solul și sursele de apă potabilă, punând în pericol ecosistemele și sănătatea publică pe termen lung. De asemenea, mirosurile neplăcute reduc semnificativ calitatea vieții și valoarea proprietăților din jurul depozitelor. O gestionare deficitară a deșeurilor contribuie la poluare, la schimbările climatice prin emisiile de metan și la riscul de amenzi europene semnificative, care, în cele din urmă, sunt suportate de contribuabili.
**Concluzie**
Acțiunea comună a Gărzii Naționale de Mediu și IGSU a scos la iveală deficiențe sistemice în exploatarea depozitelor de deșeuri municipale, chiar și a celor conforme. Sancțiunile aplicate și măsurile dispuse reprezintă un pas necesar, dar insuficient, într-o problemă mult mai amplă. Următorii pași trebuie să includă implementarea riguroasă a clarificărilor legislative propuse, investiții substanțiale în modernizarea infrastructurii de gestionare a deșeurilor și o mai bună coordonare între toate părțile implicate. Rămâne de văzut dacă operatorii și autoritățile locale vor respecta termenele stabilite pentru remedierea deficiențelor și dacă aceste acțiuni vor duce la o îmbunătățire durabilă a situației.
Fără o viziune strategică pe termen lung și o aplicare fermă a legii, riscurile de mediu și pentru sănătatea publică vor persista, iar România va continua să se lupte cu provocările impuse de gestionarea deșeurilor.