Noi perspective asupra sănătății cerebrale
Un nou studiu realizat de Universitatea Texas din Dallas, publicat în revista Science Daily și citat de Mediafax, contestă ideea declinului cognitiv inevitabil, demonstrând că sănătatea creierului poate fi îmbunătățită proactiv la orice vârstă, chiar și până la 90 de ani. Această descoperire vine în contrast cu avertismentele repetate ale cercetătorilor de la MIT, care subliniază că valurile de căldură, tot mai frecvente din cauza schimbărilor climatice, pot afecta grav funcționarea cerebrală, reducând concentrarea și agravând afecțiunile psihice.
Studiul de la Universitatea Texas din Dallas a monitorizat 3.966 de adulți, cu vârste între 19 și 94 de ani, timp de trei ani. Participanții au realizat activități scurte de antrenament, de doar 5-15 minute pe zi. Pentru a evalua schimbările, echipa a utilizat BrainHealth Index (BHI), o evaluare în curs de brevetare, dezvoltată de cercetătorii CBH și introdusă într-un studiu pilot din 2021. BHI măsoară trei domenii principale: claritatea, echilibrul emoțional și conexiunea cu oamenii și scopul, reunind aproximativ 20 de indicatori, inclusiv Indicele Calității Somnului din Pittsburgh și Chestionarul Fericirii din Oxford, conform Lori Cook, autoarea corespondentă a studiului.
„Fiecare creier este la fel de unic ca o amprentă digitală și are potențial de creștere”, a declarat Cook, subliniind că studiul „contestă narațiunea predominantă a declinului cognitiv inevitabil, sugerând în schimb că sănătatea creierului poate fi cultivată proactiv la orice vârstă”. S-au observat schimbări pozitive chiar și în rândul participanților de peste 80 de ani, demonstrând că eforturile de îmbunătățire pot fi eficiente pe tot parcursul vieții, chiar și înainte de apariția simptomelor bolilor. Sandra Bond Chapman, autoarea principală a studiului, a adăugat că „acest studiu ne amintește că creierul nostru nu este definit de vârstă. El este definit de posibilități.”
Una dintre cele mai remarcabile descoperiri a fost că participanții cu cele mai mici scoruri inițiale la BHI au înregistrat cele mai mari îmbunătățiri. „Cei care încep de la cel mai scăzut nivel par să aibă cele mai mari oportunități de creștere”, a explicat Cook, sugerând o motivație crescută de a investi timp. Implicarea activă a fost cel mai puternic predictor al îmbunătățirii, în timp ce factori precum vârsta, sexul și nivelul de educație nu au influențat semnificativ rezultatele. Proiectul BrainHealth continuă să colecteze date pe termen lung, inclusiv peste 1.200 de scanări cerebrale efectuate pe aproximativ 400 de participanți din zona Dallas, pentru a analiza metricile neuronale asociate cu BHI.
Pe de altă parte, cercetările de la MIT, citate de Mediafax, avertizează că temperaturile extreme pot reduce capacitatea de concentrare, pot influența comportamentul și pot agrava afecțiunile psihice. Catherine Thompson, psiholog specializat în cogniție la Liverpool Hope University, a studiat efectele căldurii asupra pompierilor, observând dificultăți în menținerea atenției și procesarea informațiilor după expunerea la temperaturi ridicate. Capacitatea cognitivă a revenit la normal după aproximativ 20 de minute de răcire, însă efectele unei canicule prelungite pe mai multe zile rămân necunoscute.
Riscurile sunt semnificativ mai mari pentru persoanele cu afecțiuni psihice. Joshua Wortzel, coordonatorul Heat-Mind Lab din cadrul Hartford HealthCare, a subliniat că internările persoanelor cu probleme de sănătate mintală cresc cu aproape 10% în timpul valurilor de căldură, conform unei analize din 2023 a Universității Oxford. Mai mult, persoanele cu schizofrenie au avut un risc de deces de trei ori mai mare în timpul valului de căldură din Canada din 2021. Temperaturile ridicate ar putea influența funcționarea creierului prin modificarea nivelului neurotransmițătorilor, cum ar fi serotonina, și prin afectarea comunicării neuronale și a alimentării cu oxigen a celulelor nervoase, deși aceste mecanisme necesită confirmări suplimentare pe subiecți umani.
Copiii și tinerii sunt, de asemenea, printre cei mai vulnerabili. O cercetare din Statele Unite a constatat că rata sinuciderilor în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani crește cu aproape 3% pentru fiecare grad Celsius în plus al temperaturii medii lunare, o creștere de peste două ori mai mare decât în cazul adulților. Expunerea copiilor foarte mici la temperaturi extreme ar putea chiar influența dezvoltarea creierului. Schimbările climatice urgentează aceste cercetări, avertizând că valurile de căldură vor deveni mai frecvente și mai intense. Se estimează că un copil născut în 2020 ar putea traversa de aproximativ șapte ori mai multe episoade de caniculă decât bunicii săi, făcând înțelegerea efectelor temperaturilor extreme asupra creierului o prioritate pentru sănătatea publică și adaptarea societății.
De ce contează
Aceste studii oferă o imagine complexă și, pe alocuri, contradictorie asupra sănătății creierului. Pe de o parte, ne oferă speranța că putem îmbunătăți funcțiile cognitive la orice vârstă prin eforturi proactive, ceea ce are implicații majore pentru politicile de sănătate publică și programele de îmbătrânire activă. Pe de altă parte, ele subliniază o amenințare crescândă și urgentă: impactul negativ al schimbărilor climatice asupra sănătății mintale și cognitive, în special pentru categoriile vulnerabile precum copiii și persoanele cu afecțiuni psihice. Înțelegerea acestor dinamici este crucială pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de prevenție și adaptare într-o lume în continuă schimbare climatică.
În concluzie, deși eforturile individuale și programele de antrenament cerebral pot aduce beneficii semnificative la orice vârstă, provocările generate de schimbările climatice nu pot fi ignorate. Cercetările viitoare trebuie să aprofundeze atât mecanismele neurobiologice ale adaptării și îmbunătățirii cognitive, cât și impactul specific al căldurii extreme asupra diferitelor populații. Este esențial ca factorii de decizie să integreze aceste descoperiri în strategii coerente de sănătate publică, care să promoveze îmbătrânirea sănătoasă și să atenueze riscurile climatice.
Întrebarea deschisă rămâne cum vom reuși să echilibrăm aceste două direcții de cercetare și să implementăm soluții practice pentru a proteja și optimiza sănătatea cerebrală în fața unor medii din ce în ce mai ostile.