Dezbatere aprinsă despre responsabilitatea economică
Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), a lansat recent critici virulente la adresa mediului de afaceri din România, acuzându-l de ignoranță economică și de complicitate la deteriorarea finanțelor publice. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari, unde Lazea a susținut că antreprenorii au sprijinit o creștere economică artificială, fără a înțelege riscurile depășirii Produsului Intern Brut (PIB) potențial. Acesta a cerut analiștilor să educe mediul de afaceri cu privire la conceptele macroeconomice, subliniind că deficitul bugetar nu este un rezultat al incompetenței, ci al unei narațiuni deliberate de cheltuieli excesive. „Mediul de afaceri a susținut o creștere economică artificială, fără să înțeleagă că depășirea PIB-ului potențial poate avea efecte negative semnificative”, a declarat Lazea, avertizând asupra riscurilor de retrogradare a ratingului suveran al României și propunând un pact politico-economic pentru stabilizarea indicatorilor macroeconomici.
Criticile lui Lazea au stârnit reacții imediate, printre care și cea a lui Dragoș Damian, director general al companiei Terapia Cluj și director executiv al PRIMER (Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România). Damian a răspuns într-un comentariu public, sugerând că mediul de afaceri nu este interesat de macroeconomie și că acuzațiile lui Lazea ar fi parțial deplasate. El a punctat că, timp de 20 de ani, a scris despre lipsa de educație a românilor de a cumpăra produse fabricate în țară, despre închiderea fabricilor și uzinelor, și despre creșterea numărului tinerilor NEET (Not in Employment, Education, or Training), care generează deficite de resursă umană specializată. De asemenea, Damian a criticat politicile guvernamentale de acordare a scutirilor, indexărilor și stimulentelor fără valoare adăugată reală pentru economie, afirmând că „economia nu crește din consum de imobiliare, importuri și divertisment, ci din industrializare și internaționalizare, fabrici, uzine și combinate de mâncare, chimie, energie și apărare.”
Damian a subliniat că, în ciuda eforturilor sale de a atrage atenția asupra acestor probleme, a întâmpinat adesea rezistență și chiar „hărțuire” din partea unor segmente ale mediului de afaceri. El a menționat că este convins că o parte dintre inspecțiile și auditurile cu care se confruntă recent sunt trimise tocmai de către „mediul de afaceri” vizat de criticile sale. Referitor la interesul antreprenorilor pentru macroeconomie, Damian a invocat exemplul inițiativei privind participarea angajaților la profit – „ESOP de Dâmbovița” – pe care o consideră „absolut hilară”. Potrivit lui Damian, această inițiativă, dacă ar fi aprobată, ar duce la reducerea salariilor la minimul pe economie și la plata diferenței ca participare la profit, fără a mai achita contribuțiile la CAS și CASS. Acest lucru ar avea un impact negativ asupra încasărilor la pensii și sănătate, agravând deficitul bugetar.
Contextul acestor discuții este marcat de presiunile asupra finanțelor publice ale României. În 2023, deficitul bugetar a atins 5,7% din PIB, depășind ținta asumată de guvern și consolidând o tendință de creștere a datoriei publice. Banca Națională a României, prin vocea lui Valentin Lazea, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea față de sustenabilitatea fiscală, avertizând asupra riscului ca agențiile de rating să retrogradeze ratingul suveran al țării la categoria „junk” (nerecomandat investițiilor). O astfel de retrogradare ar crește semnificativ costurile de împrumut ale statului și ar descuraja investițiile străine, având consecințe negative pe termen lung asupra economiei.
Contrastul dintre viziunile celor doi experți este evident. Lazea acuză o complicitate a mediului de afaceri în generarea dezechilibrelor, prin cererea constantă de facilități și prin ignorarea fundamentelor macroeconomice. Pe de altă parte, Damian sugerează că antreprenorii sunt mai preocupați de optimizarea fiscală pe termen scurt, chiar și în detrimentul sustenabilității sistemelor publice, și că vina pentru situația actuală nu poate fi aruncată exclusiv pe umerii lor. El a subliniat necesitatea unor lideri competenți și curajoși în guvernare, care să poată lua decizii dificile pentru binele țării. Această perspectivă reflectă o frustrare larg răspândită în rândul anumitor sectoare de afaceri, care se simt adesea hărțuite de birocrație și de lipsa de predictibilitate fiscală, în timp ce statul nu reușește să-și gestioneze eficient propriile cheltuieli.
În context european, România se confruntă cu o presiune crescută din partea Comisiei Europene pentru reducerea deficitului excesiv. Conform datelor Eurostat din 2023, România a înregistrat unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, alături de Ungaria și Polonia. Media UE a deficitului bugetar în 2023 a fost de aproximativ 3,5% din PIB, ceea ce plasează România mult peste media europeană. Această situație necesită nu doar măsuri de austeritate, ci și o schimbare fundamentală de abordare în ceea ce privește relația dintre stat și mediul privat, precum și o mai bună educație economică la nivel național. Discuția inițiată de Lazea și continuată de Damian scoate în evidență o falie profundă în înțelegerea și abordarea problemelor economice ale României, indicând o lipsă de viziune strategică pe termen lung.
De ce contează
Această dezbatere este crucială pentru viitorul economic al României. Acuzațiile reciproce dintre BNR și reprezentanți ai mediului de afaceri subliniază o lipsă de coerență în strategiile economice și o dificultate în asumarea responsabilității. Riscul retrogradării ratingului suveran ar afecta direct costurile de finanțare pentru stat și companii, ducând la scumpirea creditelor, reducerea investițiilor și, implicit, la o încetinire a creșterii economice. O înțelegere comună și un pact real între factorii decizionali politici și economici sunt esențiale pentru a evita o criză financiară și pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă pe termen lung.
Pe termen scurt, se anticipează o intensificare a discuțiilor pe marginea reformelor fiscale și a măsurilor de consolidare bugetară. Rămâne de văzut dacă apelul lui Valentin Lazea la un „pact politico-economic” va găsi ecou în rândul clasei politice și al antreprenorilor. De asemenea, presiunea din partea instituțiilor europene va continua să crească, impunând României să ia măsuri concrete pentru reducerea deficitului.
Întrebarea fundamentală este dacă actorii relevanți vor reuși să depășească interesele pe termen scurt și să colaboreze pentru a construi o strategie economică solidă și sustenabilă, capabilă să scoată România din zona de risc și să-i asigure un viitor prosper.