Bilanț estimat de zeci de mii de victime și pagube masive
Venezuela a fost lovită miercuri, 24 iunie 2026, de două cutremure puternice, cu magnitudini de 7,2 și respectiv 7,5, la un interval de mai puțin de un minut, declanșând o stare de urgență națională. Președinta interimară Delcy Rodríguez a confirmat existența victimelor și a exprimat condoleanțe, fără a oferi cifre exacte, însă a făcut apel la medici și asistenți medicali să se prezinte la locurile de muncă, semnalând gravitatea situației. Potrivit Digi24, Donald Trump a declarat că există un „număr devastator de morți” în urma acestor evenimente.
Serviciul Geologic al Statelor Unite (USGS) a estimat inițial că numărul morților ar putea varia între 10.000 și 100.000, o cifră alarmantă care subliniază potențialul distructiv al seismelor. Primul cutremur, cu magnitudinea de 7,2, a avut epicentrul la aproximativ 160 km vest de Caracas, la o adâncime de 21,9 km. Al doilea, mai puternic, de 7,5, s-a produs la o adâncime de doar 10 km, conform datelor USGS citate de HotNews și StirileProTV. Epicentrul primului cutremur a fost localizat pe uscat, în apropierea orașului Montalbán, în timp ce al doilea a fost raportat lângă localitatea Morón, de-a lungul coastei Caraibelor.
Președinta interimară Rodríguez a anunțat măsuri de urgență, inclusiv închiderea principalului aeroport al țării, care a suferit „daune grave”, și suspendarea transportului cu metroul și trenul. Generalul Juan Ernesto Sulbarán Quintero, șeful Gărzii Naționale Bolivariene, a fost desemnat să coordoneze intervenția militară. Cele mai afectate regiuni, pe lângă capitala Caracas, sunt statele Miranda, La Guaira, Aragua, Carabobo și Falcón.
Ministrul de interne, Diosdado Cabello, a declarat la televiziunea de stat că „avem clădiri și locuințe care s-au prăbușit și ne ocupăm de situație cu toate resursele de care dispunem în materie de securitate și asistență civilă”. El a confirmat „situații alarmante” în cartierul Altamira din Caracas, unde numeroase locuințe și clădiri s-au prăbușit. Cabello a îndemnat cetățenii să rămână în spații deschise, avertizând asupra posibilelor replici și a ordonat întreruperea alimentării cu gaz pentru a preveni incendiile.
Panica a cuprins Caracasul, un oraș cu o istorie seismică notabilă, fiind lovit de un cutremur mortal de 6,3 în 1967. Locuitorii au evacuat clădirile în grabă, iar imagini video și relatări de pe rețelele sociale au arătat scene de haos: panouri de tavan căzute în spitale, acoperișuri prăbușite la aeroport, ziduri întregi de clădiri dezintegrate și coloane de praf. Martori oculari, precum Hector Ricci, au descris cum cutremurul „a început ușor, apoi s-a intensificat treptat”, în timp ce Astrid Ramirez a auzit „oameni țipând” și „toată lumea fugea pe scări”. Maria Romero, o pensionară de 80 de ani, a considerat acest cutremur „îngrozitor, chiar mai grav decât cel din 1967”.
Cutremurele s-au produs în timpul unei zile de sărbătoare națională, marcând o victorie militară din 1821, ceea ce a făcut ca mulți venezueleni să fie acasă. Sistemul american de avertizare împotriva tsunami-urilor a emis o alertă pentru Puerto Rico, Insulele Virgine Americane și Britanice, Aruba, Curaçao și Bonaire, alertă care a fost ulterior retrasă. Seismele au fost resimțite până în Columbia, în capitala Bogotá, aflată la 1000 km distanță, fără risc de tsunami pe coasta columbiană, conform declarațiilor lui Freddy Tovar, coordonatorul Rețelei Seismologice Naționale din Columbia, citat de AFP.
Venezuela se află într-o zonă seismică activă, la punctul de întâlnire dintre Placa Caraibelor și Placa Sud-Americană. Deși cutremurele sunt mai rare decât în zone precum „Inelul de Foc al Pacificului” (Mexic sau Chile), țara a fost marcată de evenimente seismice majore în trecut, precum cutremurul din martie 1812, care a provocat aproximativ 30.000 de victime în Mérida și Caracas. Economia precară a Venezuelei, confruntată cu dificultăți socio-economice și o infrastructură fragilă, amplifică vulnerabilitatea țării în fața unor astfel de dezastre naturale, făcând eforturile de reconstrucție și ajutor umanitar extrem de provocatoare.
De ce contează
Aceste cutremure din Venezuela reprezintă o catastrofă umanitară și economică majoră. Pe lângă pierderile de vieți omenești și numărul mare de răniți, distrugerea infrastructurii critice, precum aeroporturile și rețelele de transport, va paraliza țara, afectând distribuția ajutoarelor și reluarea activităților economice. Contextul unei economii deja fragile și a unei infrastructuri precare face ca recuperarea să fie un proces îndelungat și dificil. Aceste evenimente subliniază urgența investițiilor în sisteme de avertizare timpurie și în construcții rezistente la cutremure, mai ales într-o regiune cu risc seismic ridicat, pentru a proteja viețile cetățenilor și a asigura stabilitatea regională.
În zilele următoare, atenția se va concentra pe operațiunile de căutare și salvare, pe acordarea de asistență medicală supraviețuitorilor și pe evaluarea exactă a pagubelor. Autoritățile venezuelene, sub coordonarea generalului Sulbarán Quintero, vor trebui să gestioneze un aflux masiv de victime și să asigure resursele necesare pentru ajutorul de urgență. Comunitatea internațională este așteptată să intervină cu ajutoare umanitare și expertiză, având în vedere magnitudinea dezastrului și capacitatea limitată a Venezuelei de a face față singură.
Rămâne de văzut cum va evolua situația politică internă și dacă acest eveniment va deschide noi căi pentru dialog și cooperare la nivel regional și global în eforturile de reconstrucție.