Alianța, acuzată că a "lăsat baltă" SUA în conflictul cu Iranul
Președintele american Donald Trump a reiterat marți, 24 iunie 2026, la Casa Albă, criticile sale vehemente la adresa țărilor NATO, acuzându-le că au "lăsat baltă" Statele Unite în timpul războiului cu Iranul. Declarațiile au fost făcute în prezența secretarului general al NATO, Mark Rutte, pe care Trump l-a primit la Washington, conform relatărilor AFP, preluate de Agerpres. Această întâlnire, considerată crucială înaintea summitului NATO din Turcia, a subliniat tensiunile persistente legate de împărțirea poverii apărării în cadrul Alianței.
"Dacă ar fi fost altcineva în această poziție (de secretar general al NATO, n.red.), nici nu am fi avut o întâlnire astăzi, ca să fiu sincer cu voi, pentru că am fost lăsați baltă", a declarat președintele american. Trump a vizat direct Spania, dar a criticat, de asemenea, Italia, Regatul Unit, Germania și Franța, pentru contribuția lor insuficientă în Orientul Mijlociu, în special după blocarea Strâmtorii Hormuz de către Iran, în februarie 2026. Această situație a stârnit nemulțumiri profunde la Washington, președintele american acuzând statele europene că nu au avut un rol suficient în conflict, declarații reluate și luni, 23 iunie 2026, la Casa Albă.
Oficialii americani și europeni insistă că legăturile dintre Washington și NATO rămân solide, însă Mark Rutte se confruntă cu sarcina dificilă de a echilibra promisiunile făcute lui Trump cu realitățile interne ale statelor membre. Potrivit POLITICO, pentru țări precum Marea Britanie, Spania sau Cehia, spațiul de manevră pentru a-și crește bugetele de apărare la nivelul cerințelor Washingtonului este limitat din cauza constrângerilor politice și fiscale. Un oficial NATO, sub rezerva anonimatului, a declarat că "Ar putea fi o întâlnire dificilă înaintea unor posibile negocieri dificile la Ankara", adăugând că "Aliații au ajuns deja la 5% din PIB pentru apărare și nu mai sunt multe opțiuni noi", chiar dacă investițiile și achizițiile de armament american au crescut.
Relația dintre Trump și Rutte s-a consolidat de la preluarea funcției de secretar general al NATO de către acesta din urmă, la finalul anului 2024. Echipele celor doi lideri depun eforturi pentru a menține această dinamică. Joel Linnainmäki, de la Institutul Finlandez pentru Afaceri Internaționale, a remarcat că Rutte "testează evident terenul", încercând "să se asigure că nu vor exista surprize din partea lui Trump la Ankara" și să anticipeze posibilele puncte sensibile ale summitului. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Olivia Wales, a confirmat că Trump are o "relație solidă" cu Rutte, dar a subliniat că președintele american rămâne ferm în privința cerinței ca statele NATO să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare.
În ciuda criticilor venite din partea Washingtonului, oficialii din cadrul Alianței încearcă să transmită un mesaj de unitate și progres. Un diplomat NATO a declarat că "Avem, de fapt, o poveste destul de pozitivă despre transformarea NATO și despre implicarea crescută a Europei și Canadei". Acesta a adăugat că "Criticile publice la adresa Europei, de tipul celor făcute de secretarul Apărării săptămâna trecută, ar fi contraproductive". Discuțiile de la Casa Albă s-au axat pe implementarea angajamentelor asumate la summitul NATO de la Haga, inclusiv creșterea investițiilor în apărare, extinderea producției militare și continuarea sprijinului pentru Ucraina.
Un aspect esențial al discuțiilor îl reprezintă angajamentele financiare. Deși mai multe state membre NATO și-au crescut cheltuielile de apărare în ultimii ani, ajungând la o medie de aproximativ 2% din PIB în 2025, conform datelor NATO, există încă discrepanțe semnificative. Statele Unite continuă să suporte cea mai mare parte a bugetului de apărare al Alianței, contribuind cu peste 65% din totalul cheltuielilor în 2024, potrivit Pentagonului. Această disparitate a fost o sursă constantă de frustrare pentru administrația americană, care solicită o împărțire mai echitabilă a costurilor și o creștere a investițiilor europene în capacități militare proprii. De exemplu, în 2025, doar 11 dintre cele 32 de state membre NATO au atins sau depășit pragul de 2% din PIB pentru apărare, o țintă stabilită la summitul din Țara Galilor din 2014.
De ce contează
Aceste tensiuni subliniază o criză de încredere în cadrul NATO, cu implicații majore pentru securitatea europeană și globală. Reafirmarea criticilor lui Trump, în special în contextul unui conflict regional precum cel cu Iranul, ar putea destabiliza Alianța și ar putea încuraja o abordare mai izolacionistă din partea SUA. Pentru România și alte state din flancul estic, o NATO slăbită ar putea însemna o reducere a garanțiilor de securitate colectivă, esențiale în fața agresiunilor externe. Aceasta pune presiune pe guvernele europene să-și accelereze investițiile în apărare și să-și consolideze autonomia strategică.
Concluzie Summitul NATO din Turcia se anunță a fi un eveniment cheie, unde se va încerca găsirea unui teren comun între cerințele Statelor Unite și capacitățile statelor europene. Provocarea majoră pentru Mark Rutte și liderii europeni va fi de a demonstra angajamentul ferm față de apărarea colectivă și de a convinge Washingtonul că Europa își asumă o parte mai mare din povara securității. Rămâne de văzut dacă se vor găsi soluții concrete pentru a depăși aceste divergențe, având în vedere că alegerile prezidențiale din SUA din noiembrie 2026 ar putea aduce schimbări semnificative în politica externă americană.
Viitorul NATO, așa cum îl cunoaștem, depinde în mare măsură de capacitatea aliaților de a naviga aceste tensiuni și de a reafirma unitatea în fața provocărilor globale.