Criza politică se adâncește în România, PSD cere autonomie deplină.
Partidul Social Democrat (PSD) a decis miercuri, 24 iunie 2026, în cadrul Biroului Național, să-l propună pe președintele partidului, Sorin Grindeanu, pentru funcția de prim-ministru al viitorului Guvern. Decizia a fost luată în unanimitate, conform surselor social-democrate citate de G4Media. Grindeanu a declarat că PSD își asumă responsabilitatea guvernării, dar în condiții clare și transparente, solicitând „plin autonomie asupra programului de guvernare” și libertate totală în alegerea echipei de miniștri, în cazul în care va primi mandatul de la președintele României.
Președintele PSD a subliniat că, dacă va ajunge premier, nu va avea niciun vicepremier, argumentând că „Românii nu cer concedieri publice, cer reforme”. De asemenea, Grindeanu a reiterat poziția PSD de a nu vota niciun guvern din care partidul nu va face parte, sugerând că va fi un guvern minoritar PSD. Această decizie vine în contextul unei crize politice accentuate, marcată de eșecul Guvernului Veștea de a obține votul Parlamentului.
În replică, Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) au avut discuții pentru a contura o poziție comună. Potrivit surselor politice citate de G4Media, liderii celor trei partide au stabilit ca o posibilă propunere de premier pentru un guvern minoritar să fie agreată împreună cu președintele Nicușor Dan, astfel încât să fie o persoană în care șeful statului să aibă încredere. Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR) și Kelemen Hunor (UDMR) au avut o întâlnire pentru a discuta despre această posibilitate.
Președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat joi, 25 iunie 2026, că i-a propus lui Sorin Grindeanu ca PSD să susțină un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, urmat de o rotativă la guvernare anul viitor, când ar urma să fie susținut un guvern PSD. Fritz a reiterat că USR nu va vota un guvern monocolor PSD, argumentând că partidul său refuză să fie „scara pe care PSD se întoarce la putere, după ce, împreună cu AUR, a dărâmat guvernul din care făcea parte”. El a adăugat că „numele premierului îl putem discuta” în cadrul unui guvern PNL-USR-UDMR.
Această propunere a USR vine cu un principiu al reciprocității: „dacă PSD votează un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, votăm și noi, anul viitor, un guvern PSD”. Fritz consideră această soluție „rezonabilă și responsabilă”, avertizând că a lăsa PSD să guverneze singur ar fi o „imensă greșeală” și ar oferi partidului puterea deplină până la alegeri, inclusiv posibilitatea unor înțelegeri cu AUR. Pe de altă parte, PSD a anunțat în repetate rânduri că nu va susține un guvern PNL-USR-UDMR, creând un impas în negocieri.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat miercuri la RFI că, în opinia sa, prima șansă pentru a forma un guvern aparține PSD, afirmând că așa a simțit din discuțiile avute. El a criticat acțiunea lui Adrian Veștea de a negocia susținerea AUR, considerând-o o „greșeală fulminantă” și o depășire a „liniei roșii”. Hunor a mai menționat că, dacă PNL, USR și UDMR exclud varianta unui guvern minoritar PSD, atunci nu rămâne altă opțiune decât un guvern condus de PSD.
Cătălin Predoiu, membru PNL, și-a justificat votul acordat Guvernului Veștea, în ciuda poziției oficiale a partidului, invocând necesitatea urgentă a României de a avea un guvern funcțional. El a declarat că a ales să pună interesul țării înaintea celui de partid și este pregătit să suporte orice consecințe politice, inclusiv excluderea din PNL. Predoiu a subliniat că „PNL este soluția crizei politice, nu AUR” și că România avea nevoie de un guvern cu puteri depline. Votul său a fost un semnal, având în vedere că deja era clar că Guvernul Veștea nu avea suficiente voturi pentru a trece de Parlament.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat marți că, în urma consultărilor, varianta unui guvern politic minoritar, bazat pe un acord parlamentar de sprijin, pare să prindă contur. El a făcut apel la partide să accelereze negocierile pentru semnarea unui astfel de acord și să înainteze propuneri pentru noul executiv, subliniind urgența instalării unui guvern stabil. Șeful statului așteaptă vineri, 26 iunie 2026, ca partidele să-i prezinte o soluție pentru ieșirea din criză, ideal înainte de vacanța parlamentară care începe marți.
Ludovic Orban, fost lider PNL, susține varianta unui guvern minoritar PNL, USR, UDMR, avertizând că PNL și USR s-ar „sinucide politic” dacă ar vota un guvern minoritar PSD condus de Sorin Grindeanu. Această poziție contrastează cu cea a lui Ilie Bolojan, care a lansat ideea unui pact pentru învestirea unui guvern minoritar, fie de dreapta, fie de stânga. Divergențele interne din PNL, exemplificate de votul lui Predoiu, și pozițiile ferme ale PSD și USR, arată complexitatea negocierilor și dificultatea de a ajunge la un consens rapid.
De ce contează
Criza politică actuală are implicații directe asupra stabilității economice și sociale a României. Lipsa unui guvern cu puteri depline poate bloca implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), esențial pentru accesarea fondurilor europene, și poate afecta atingerea țintelor de deficit fiscal, cu consecințe negative asupra ratingului de țară și a investițiilor străine. De asemenea, incertitudinea politică erodează încrederea cetățenilor în instituțiile statului, așa cum a subliniat Sorin Grindeanu, și poate întârzia reformele structurale necesare pentru modernizarea României, inclusiv aderarea la OCDE.
Situația actuală este una fără precedent, cu partidele parlamentare blocate într-un joc de șah politic. În timp ce PSD insistă pe un guvern minoritar condus de Grindeanu, având un program propriu și fără vicepremieri, PNL, USR și UDMR încearcă să coaguleze o majoritate alternativă, cu o rotativă la guvernare propusă de USR. Președintele Nicușor Dan a accentuat urgența formării unui guvern, având în vedere vacanța parlamentară iminentă. Rămâne de văzut dacă partidele vor reuși să depășească divergențele și să găsească o soluție de compromis care să asigure stabilitatea politică și guvernamentală de care România are nevoie urgentă.
Eșecul de a ajunge la un acord ar putea prelungi criza și ar putea afecta grav capacitatea țării de a gestiona provocările interne și externe.