Fosta directoare Spital Brăila, judecată pentru abuz în serviciu

Medicul Mihaela Delia Râșnoveanu, fost manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila între anii 2017 și 2023, a fost trimisă în judecată de Direcția Națională Anticorupție (DNA) sub acuzațiile de abuz în serviciu și folosirea funcției pentru favorizarea unei persoane, ambele în formă continuată. Dosarul, înregistrat pe 12 iunie 2026, se află în faza de Cameră Preliminară la Tribunalul Brăila, conform informațiilor obținute de G4Media.ro de la Biroul de Presă al DNA.

Potrivit procurorilor anticorupție, în perioada 27 mai 2017 – 8 mai 2023, Râșnoveanu ar fi dispus, prin emiterea unor dispoziții manageriale, încheierea a patru contracte individuale de muncă cu timp parțial pentru ea însăși. Aceasta ar fi semnat atât în calitate de angajator, cât și de angajat, obținând astfel un folos patrimonial necuvenit, constând în salarii și sporuri de periclitate, în valoare totală de 469.263 lei. Prin aceste acțiuni, spitalul ar fi fost prejudiciat cu suma menționată.

Pe lângă aceste acuzații, DNA susține că, între iulie 2017 și septembrie 2023, Mihaela Delia Râșnoveanu ar fi dispus încheierea a două contracte individuale de muncă pentru posturile de asistent medical și economist în cadrul spitalului, fără a organiza concursurile necesare, așa cum prevede legislația în vigoare. Mai mult, în cursul anului 2023, ea nu ar fi dispus încetarea acestor contracte, depășind termenul legal de 90 de zile de la data încetării stării de risc epidemiologic și biologic, care fusese stabilită pentru 27 septembrie 2023.

Aceste demersuri ar fi cauzat un prejudiciu material suplimentar spitalului, estimat la 123.020 lei, reprezentând sumele încasate nelegal de persoanele angajate. DNA a subliniat că persoanele respective ocupau deja funcții de conducere în spital – director de îngrijiri și director financiar-contabil – și ar fi beneficiat de venituri salariale suplimentare prin aceste contracte. În total, prejudiciul adus spitalului se ridică la 592.283 lei.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila s-a constituit parte civilă în dosarul penal, solicitând recuperarea integrală a sumelor considerate prejudicii. Pentru a asigura recuperarea pagubei, procurorii anticorupție au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unui bun imobil aflat în coproprietatea inculpatei Mihaela Delia Râșnoveanu. Aceste măsuri sunt standard în cazurile de abuz în serviciu, conform Codului de procedură penală, pentru a garanta recuperarea prejudiciilor cauzate instituțiilor publice.

Cazul Râșnoveanu a devenit public în octombrie 2023, când președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Chiriac, i-a solicitat demisia. Această cerere a venit în urma unui incident tragic: un pacient în vârstă de 53 de ani, internat în secția de Cardiologie, a fost găsit decedat lângă gardul unității medicale, după ce părăsise spitalul desculț și în pijamale. Purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila a atribuit responsabilitatea pentru acest incident firmei de pază. La acel moment, poliția a deschis un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă și neglijență în serviciu, un eveniment care a accentuat presiunea publică asupra conducerii spitalului și a dus la demisia managerului.

Situația de la Brăila nu este un caz izolat în sistemul medical românesc. Rapoartele Curții de Conturi din ultimii ani au semnalat în mod repetat nereguli în gestionarea resurselor umane și financiare din spitalele publice. De exemplu, un raport din 2022 indica deficiențe similare în peste 30% din unitățile medicale verificate la nivel național, legate de angajări fără concurs sau de prelungirea ilegală a contractelor. Aceste practici subliniază o vulnerabilitate sistemică la nivelul managementului spitalicesc, unde presiunile politice și lipsa unei supravegheri riguroase pot duce la abuzuri și la risipirea fondurilor publice, destinate, în mod normal, îmbunătățirii serviciilor medicale pentru cetățeni.

Comparativ cu alte țări membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește transparența și integritatea în sectorul public. Indicele de Percepție a Corupției (IPC) din 2023, publicat de Transparency International, plasează România pe un loc inferior mediei UE, indicând o persistență a problemelor de corupție și de gestionare deficitară. Cazul Râșnoveanu reiterează necesitatea unor mecanisme de control mai stricte și a unei responsabilități sporite pentru managerii instituțiilor publice, în special în domenii vitale precum sănătatea.

De ce contează

Acest caz este crucial pentru că evidențiază vulnerabilități sistemice în managementul spitalicesc din România, unde funcțiile de conducere pot fi folosite pentru obținerea de beneficii personale, în detrimentul fondurilor publice și al calității serviciilor medicale. Prejudiciul de aproape 600.000 de lei reprezintă bani care ar fi putut fi investiți în echipamente medicale, medicamente sau personal, afectând direct pacienții. Punerea sub acuzare a unui manager de spital pentru astfel de practici subliniază eforturile DNA de a combate corupția la nivel înalt și de a restabili integritatea în instituțiile publice, trimițând un mesaj clar că astfel de abuzuri nu vor fi tolerate.

Următorul pas în acest dosar este faza de Cameră Preliminară, unde judecătorul va verifica legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală. Ulterior, dacă toate procedurile sunt considerate valide, dosarul va intra în faza de judecată pe fond la Tribunalul Brăila. Decizia finală în acest caz va fi importantă nu doar pentru inculpată, ci și ca precedent pentru alți manageri din sistemul public.

Rămâne de văzut dacă instituțiile statului vor reuși să recupereze integral prejudiciul și dacă acest caz va stimula reforme mai ample pentru o mai bună guvernanță în sănătate, reducând riscul apariției unor situații similare pe viitor.