Decizie legată de ridicarea vizelor SUA
Bulgaria expulzează reprezintă subiectul principal al acestui articol. Guvernul bulgar a decis să nu prelungească termenul de staționare pentru avioanele militare americane pe aeroportul „Vasil Levski” din Sofia, stabilind ca acestea să părăsească teritoriul bulgar până la sfârșitul lunii iunie 2026. Premierul Rumen Radev a anunțat miercuri, 24 iunie 2026, că aeronavele trebuie mutate în următoarele șase zile, o decizie motivată de refuzul Statelor Unite de a ridica vizele pentru cetățenii bulgari, potrivit agenției Sega, citată de Rador.
„Guvernul este în dialog periodic cu partea americană. Avioanele vor părăsi aeroportul până la sfârșitul acestei luni, dar SUA rămân partenerul nostru cheie. Iar guvernul va continua să lucreze pentru a aprofunda acest parteneriat al nostru”, a declarat Radev la începutul ședinței de cabinet. Această hotărâre vine în ciuda unui apel explicit din partea Statelor Unite pentru o prelungire de încă 30 de zile a termenului, cerere refuzată de guvernul bulgar, așa cum a confirmat și ministrul Apărării, Dimitar Stoianov, citat de Novinite.
Pe 29 mai 2026, cabinetul bulgar adoptase o decizie de prelungire până la 30 iunie 2026 a perioadei de staționare a cel mult 15 avioane americane și a personalului aferent de până la 500 de persoane. În ultimele luni, 14 avioane cisternă ale Forțelor Aeriene SUA au avut baza pe aeroportul din Sofia. Acum două săptămâni, patru dintre ele au părăsit temporar aeroportul la cererea ministrului bulgar al Apărării, pentru a face loc avioanelor oficialilor veniți la un eveniment, ulterior revenind. Fostul viceministru Milen Keremedciev a fost primul care a semnalat prezența acestor aeronave pe Facebook, cu câteva luni în urmă, menționând 7 avioane cisternă, 3 avioane cargo (C-17 și C-130) și mai multe Boeing 747 pentru transportul soldaților, sugerând că „toate sunt în drum spre Iran” și că „se va face foarte cald acolo foarte curând”.
Imediat după declarațiile lui Keremedciev, care au coincis cu începutul războiului dintre SUA și Iran, ministrul Apărării de atunci și Ambasada SUA la Sofia au infirmat că aeronavele ar fi destinate operațiunilor militare curente sau planificate. Ei au precizat că aeronavele sunt de transport, nu au capacități ofensive, iar desfășurarea lor a fost permisă de autoritățile bulgare în urma unei solicitări din partea Ambasadei SUA. Cu toate acestea, Iranul a transmis o notă diplomatică oficială către Bulgaria, avertizând cu privire la desfășurarea aeronavelor americane, inclusiv a celor cisternă, pe aeroportul din Sofia. Teheranul a definit prezența acestora ca parte a acțiunilor SUA în Orientul Mijlociu și a anunțat că își rezervă dreptul de a lua măsuri pentru a-și proteja interesele naționale.
Contextul regional și global al acestei decizii este complex. Cu doar câteva zile înainte de anunțul Bulgariei, secretarul de stat american Marco Rubio a lăudat Bulgaria, alături de Portugalia, Polonia și România, ca fiind printre țările NATO „foarte utile” Washingtonului în timpul conflictului cu Iranul, într-un interviu acordat Fox News. Această apreciere se referea, evident, la rolul aeroportului din Sofia ca bază pentru avioanele cisternă americane, esențiale pentru realimentarea în aer a avioanelor de vânătoare.
Subiectul vizelor a fost ridicat recent de premierul Rumen Radev ca o condiție pentru continuarea staționării avioanelor americane. Radev a declarat că a pus această condiție în timpul discuțiilor cu președintele american Donald Trump și cu șeful Pentagonului, Pete Hegseth. Ulterior, el a menționat lipsa unui răspuns din partea SUA ca motiv pentru limitarea prelungirii staționării avioanelor doar până la sfârșitul lunii iunie. Această abordare a politicii externe bulgare, de a lega cooperarea militară de chestiuni bilaterale precum vizele, reprezintă o schimbare notabilă, reflectând o dorință de a obține beneficii concrete din parteneriatul strategic.
De ce contează
Decizia Bulgariei de a expulza avioanele militare americane are implicații semnificative pentru relațiile bilaterale dintre cele două țări și pentru securitatea regională. Prin legarea prezenței militare americane de chestiunea vizelor, Sofia semnalează Washingtonului o schimbare în dinamica parteneriatului, căutând o reciprocitate mai echilibrată. Această mișcare ar putea influența strategia operațională a SUA în regiune, necesitând relocarea resurselor aeriene și potențial tensionând cooperarea în cadrul NATO, mai ales într-un context de conflict precum cel cu Iranul. Pe plan intern, decizia răspunde unei nemulțumiri publice persistente privind statutul vizelor, dar riscă să creeze fricțiuni cu un aliat cheie.
Viitorul acestor aeronave americane rămâne incert, la fel și impactul pe termen lung asupra relațiilor dintre Bulgaria și Statele Unite. Deși ministrul bulgar al Apărării, Dimităr Stoianov, a declarat că nu există o cerere de prelungire pentru luna iulie, iar aparent SUA și Bulgaria au convenit să nu prelungească termenul, rămâne de văzut unde vor fi relocate aceste aeronave. Această decizie ar putea influența și poziția Bulgariei în cadrul NATO, unde cooperarea transatlantică este esențială. Analiza costurilor și beneficiilor unei astfel de măsuri va fi crucială pentru Sofia, în contextul în care Statele Unite rămân un partener strategic vital pentru securitatea națională și regională a Bulgariei.
Rămâne de văzut dacă această decizie va accelera sau, dimpotrivă, va complica procesul de eliminare a vizelor pentru cetățenii bulgari.