Bucureștiul și Clujul pierd teren în preferințele românilor
Un nou studiu privind atractivitatea urbană în România, publicat la 25 iunie 2026, indică o reorientare majoră a preferințelor românilor în materie de locuire. Dacă până recent marile centre economice precum Bucureștiul și Cluj-Napoca dominau clasamentele, acum calitatea vieții, serviciile publice eficiente și accesul la natură devin factori decisivi. Potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026, realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare, Brașovul a urcat pe prima poziție, depășind Cluj-Napoca, în timp ce Bucureștiul a coborât până pe locul opt, confirmând o tendință de migrație internă către orașe mai mici și mai echilibrate.
Felix Tătaru, președintele Institutului pentru Orașe Vizionare, a declarat că „Sigur că sunt și multe oportunități [în București], dar este și mult stres social, traficul și toate celelalte”, subliniind motivele pentru declinul Capitalei. Această schimbare reflectă o nouă prioritizare a confortului zilnic și a unui echilibru între muncă și viața personală, în detrimentul exclusiv al salariilor mari sau al oportunităților de carieră, așa cum se întâmpla în anii precedenți, în special înainte de 2020.
Brașovul, orașul de la poalele Tâmpei, este acum considerat locul ideal pentru trai, conform studiului. Acesta a acumulat un scor al atractivității de 8,5, fiind lăudat pentru dezvoltarea economică puternică, infrastructura modernă și apropierea de natură. Un locuitor citat de Digi24 a afirmat că „O gamă foarte variată de locuri de muncă. Am foarte mulți prieteni care s-au mutat din București în Brașov”, ceea ce confirmă tendința de migrație. Un alt respondent a adăugat că „E un oraș civilizat și frumos”, evidențiind nu doar oportunitățile, ci și stilul de viață relaxat și accesul facil la servicii urbane și natură. Piața muncii din Brașov a înregistrat o creștere semnificativă, cu oportunități în IT, servicii, industrie și turism, iar investițiile în educație și sectorul privat sunt de top.
Cluj-Napoca, deși a pierdut prima poziție, rămâne un pol de atractivitate, clasându-se pe locul al doilea cu un scor al atractivității de 7,3 și un scor al calității vieții de 8,2. Orașul este apreciat pentru dinamica sa economică și culturală, universități renumite și evenimente. Locuitorii laudă atmosfera prietenoasă și oportunitățile variate. „Pentru copii, întotdeauna există locuri unde se pot distra”, a menționat o locuitoare, în timp ce un tânăr a subliniat că „Persoanele sunt foarte primitoare, sunt calde cu tine și te ajută. Locurile pe care le poți vizita, atât pentru locuri de angajare, cât și pentru facultăți.”
Podiumul este completat de Constanța, care a urcat pe locul trei. Atracția sa se datorează deschiderii la Marea Neagră și dezvoltării economice recente, în special în ultimii ani. Orașul este considerat atractiv atât pentru locuire permanentă, cât și pentru oportunitățile economice și turism, în special în sezonul estival. Această ascensiune reflectă, de asemenea, o diversificare a centrelor de interes din România, dincolo de tradiționalele capitale regionale.
Bucureștiul, deși rămâne cel mai important motor economic al țării și oferă cele mai mari salarii (conform datelor INS din 2025, salariul mediu net în București depășea cu peste 30% media națională), a căzut pe locul opt. Traficul, aglomerația, poluarea și stresul cotidian sunt principalele motive invocate de respondenți pentru această scădere drastică în preferințe. Deși Capitala continuă să ofere numeroase oportunități profesionale, tot mai mulți români nu mai sunt dispuși să suporte compromisurile legate de calitatea vieții, o tendință observată și în alte capitale europene, unde orașele satelit câștigă popularitate.
Un aspect notabil al studiului este scăderea abruptă a orașului Oradea, care înregistrează cea mai semnificativă pierdere de punctaj, situându-se pe locul al șaselea. Jurnalistul Digi24, Bogdan Băcilă, a explicat că „O explicație ar putea să fie numărul mare de lucrări edilitare, care blochează orașul în anumite zone esențiale”. Cu toate acestea, Oradea este încă perceput ca un oraș bine organizat, iar unii respondenți ar lua în considerare mutarea acolo, indicând că problemele actuale ar putea fi temporare.
Studiul evidențiază o tendință generală a românilor de a se orienta către orașe mici și medii, percepute ca alternative echilibrate. Localități precum Sibiu, Alba Iulia și Arad au înregistrat creșteri semnificative în clasament, atrăgând prin primării eficiente, servicii publice de calitate și un mediu mai puțin aglomerat. Această preferință pentru orașe cu o administrație locală performantă și o infrastructură bine gestionată contrastează cu anii 2010, când criteriul principal era adesea doar oportunitatea economică, indiferent de alte condiții. Conform Eurostat, în 2024, România se situa sub media europeană la calitatea aerului în zonele urbane mari, ceea ce amplifică dorința de relocare spre orașe mai verzi.
De ce contează
Această reorientare a preferințelor românilor are implicații profunde pentru politicile de dezvoltare urbană și regională. Orașele care investesc în infrastructură verde, transport public eficient, servicii publice de calitate și care reușesc să mențină un echilibru între dezvoltarea economică și calitatea vieții vor atrage mai mulți locuitori și investiții. Pentru cetățeni, înseamnă o putere de decizie sporită în alegerea locului de trai, punând presiune pe autoritățile locale să îmbunătățească condițiile de viață. De asemenea, poate duce la o redistribuire a forței de muncă și a resurselor economice, atenuând presiunea asupra marilor metropole.
În concluzie, clasamentul din 2026 al celor mai atractive orașe din România marchează o schimbare fundamentală în valorile și prioritățile românilor. Deși Bucureștiul și Cluj-Napoca rămân centre economice importante, viitorul pare să aparțină orașelor care pot oferi un pachet complet: oportunități profesionale, un mediu de viață sănătos și servicii publice eficiente. Rămâne de văzut dacă autoritățile locale din marile orașe vor reuși să implementeze strategii eficiente pentru a recâștiga atractivitatea pierdută, prin investiții în infrastructură, reducerea poluării și îmbunătățirea calității vieții urbane.
Această tendință va continua probabil să se accentueze în următorii ani, pe măsură ce generațiile mai tinere își vor impune propriile priorități în deciziile de relocare.