Tehnologia revoluționează arheologia antică
Descifrează papirusurile reprezintă subiectul principal al acestui articol. Cercetători internaționali au anunțat joi, 25 iunie 2026, o descoperire majoră în domeniul arheologiei și al studiilor clasice: prima lectură completă a unui papirus de la Herculaneum, realizată cu ajutorul inteligenței artificiale. Manuscrisul, carbonizat în urma erupției Vezuviului din anul 79 d.Hr., a rămas nedescifrat timp de aproape două milenii, conform relatărilor Reuters și Mediafax.
Papirusurile au fost descoperite în orașul roman Herculaneum, distrus împreună cu Pompei de erupția devastatoare a Vezuviului. Datorită fragilității extreme, sulurile nu pot fi desfășurate fizic fără a fi distruse. Soluția inovatoare a venit din combinarea scanărilor de înaltă rezoluție cu algoritmi avansați de inteligență artificială, care permit „desfășurarea virtuală” a manuscriselor și identificarea cernelii invizibile cu ochiul liber, o metodă salutată de papirologul principal al proiectului, Federica Nicolardi, pentru că elimină dilema dintre conservare și citire.
Proiectul Vesuvius Challenge, o inițiativă dedicată accelerării cercetărilor asupra textelor carbonizate, a jucat un rol central în această realizare. Organizatorii au anunțat că vor publica online toate datele, codurile și modelele utilizate, oferind, de asemenea, un premiu de un milion de dolari primei persoane sau echipe care va reuși citirea completă a unui alt sul nedescifrat. Brent Seales, profesor la Universitatea din Kentucky și cofondator al proiectului, a declarat într-o conferință la Napoli: „Astăzi v-am demonstrat că acest lucru este posibil.”
Printre rezultatele prezentate se numără descifrarea a 70 de coloane din lucrarea „Despre vicii, Cartea I”, atribuită filosofului epicurian Filodem. De asemenea, cercetătorii au recuperat aproximativ 1,5 metri de text lizibil dintr-un sul datat între anii 300–200 î.Hr., considerat cel mai vechi de la Herculaneum desfășurat până acum, axat pe etică, arte și comportamentul uman. Aceste texte oferă o fereastră unică către gândirea filozofică antică, aruncând lumină asupra unor aspecte ale vieții cotidiene și a preocupărilor intelectuale din perioada elenistică și romană timpurie.
Această performanță este cu atât mai remarcabilă cu cât, până în prezent, au fost scanate doar aproximativ 45 de suluri, în timp ce peste 600 rămân încă nedeschise. Mai mult, zone extinse ale vilei în care au fost descoperite manuscrisele nu au fost încă excavate, ceea ce lasă deschisă posibilitatea unor noi descoperiri arheologice și literare. Importanța acestor papirusuri este similară cu cea a manuscriselor de la Marea Moartă, oferind o perspectivă directă și nefiltrată asupra antichității, spre deosebire de copiile medievale ale multor texte clasice.
Progresele recente în tehnologia IA au accelerat semnificativ procesul de descifrare. Un exemplu elocvent este capacitatea de a realiza desfășurarea virtuală completă a unui sul în doar 24 de ore, obținându-se aproximativ 140 de coloane noi de text. Această viteză este fără precedent și transformă radical ritmul cercetărilor papirologice, care anterior necesitau ani de muncă manuală meticuloasă și adesea distructivă. Potrivit experților citați de Reuters, această metodă reprezintă un salt calitativ, depășind abordările anterioare care reușeau să citească doar fragmente izolate.
De ce contează
Această descoperire are implicații profunde pentru studiul antichității, oferind acces la texte care erau considerate pierdute pentru totdeauna. Ea deschide noi perspective asupra filozofiei, literaturii și istoriei lumii greco-romane, permițând cercetătorilor să reconstruiască aspecte ale culturii antice direct din surse primare. Pentru publicul larg, reprezintă o dovadă a modului în care tehnologia modernă poate debloca secrete milenare, demonstrând potențialul inteligenței artificiale de a contribui la înțelegerea patrimoniului cultural universal și de a rescrie pagini din istorie.
Viitorul cercetării în acest domeniu este promițător. Cu sute de suluri încă nedeschise și zone vaste ale vilei încă neexcavate, se așteaptă noi descoperiri semnificative. Succesul proiectului Vesuvius Challenge și premiul de un milion de dolari stimulează inovația și colaborarea globală. Pe termen lung, această metodologie ar putea fi aplicată și altor manuscrise deteriorate, nu doar celor carbonizate de erupții vulcanice, deschizând noi frontiere în arheologia digitală și conservarea patrimoniului cultural mondial.
Întrebarea rămâne câte alte comori literare așteaptă să fie dezvăluite prin puterea algoritmilor.