Noi măsuri pentru combaterea terorismului și criminalității transfrontaliere
Comisia Europeană a propus, pe 24 iunie 2026, o serie de măsuri ambițioase menite să consolideze semnificativ capacitățile Europol și Eurojust, agențiile cheie ale Uniunii Europene în lupta împotriva criminalității transfrontaliere și a terorismului. Potrivit unui comunicat de presă al Comisiei, „criminalitatea devine din ce în ce mai sofisticată, internațională și digitală”, impunând o colaborare strânsă între poliție, autoritățile vamale, procurori și instanțe, „de la începutul unei anchete până la pronunțarea hotărârii judecătorești definitive”. Această inițiativă subliniază urgența adaptării răspunsului european la un peisaj infracțional în continuă evoluție, marcat de rețele organizate care operează la nivel global și online, adesea utilizând inteligența artificială.
Pachetul legislativ prezentat include două regulamente noi pentru întărirea mandatelor Europol și Eurojust, o revizuire a ordinului european de anchetă, precum și modificări la Regulamentul privind protecția datelor pentru instituțiile și organele Uniunii Europene. Aceste propuneri, care pun în aplicare orientările politice ale președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, și strategia de securitate internă a UE, „ProtectEU”, acoperă întregul lanț de intervenție al Uniunii, de la prevenire și detectare, până la investigare, cooperare judiciară și urmărire penală eficientă. Obiectivul este îmbunătățirea colaborării dintre agențiile europene și autoritățile naționale, inclusiv poliția, vama și instanțele, prin facilitarea anchetelor comune, accelerarea proceselor judiciare și optimizarea schimbului de informații, reducând totodată birocrația.
Europol, principalul centru european de cooperare în materie de aplicare a legii, va juca un rol crucial în sprijinirea statelor membre. Noile norme prevăd un schimb automat și mai rapid de date, inclusiv prin colaborare în timp real în cadrul investigațiilor. O inovație majoră este crearea unei infrastructuri cloud securizate, scalabile și suverane, precum și a unui spațiu european al datelor partajate pentru poliție, unde anchetatorii vor putea lucra virtual la cazuri comune. Pentru a facilita utilizarea instrumentelor agenției, inclusiv în criminalistică și analiza datelor, vor fi înființate birouri de sprijin Europol în statele membre, formate din agenți cu experiență anterioară în cadrul agenției. Europol va deveni, de asemenea, un centru tehnologic și de inovare, identificând nevoile la nivel european în materie de echipamente și tehnologii pentru aplicarea legii și sprijinind investițiile statelor membre în cercetare și dezvoltare comune, conform Digi24 și Agerpres. Cooperarea cu alte instituții europene, precum Eurojust și Parchetul European (EPPO), și cu țări partenere din afara UE va fi, de asemenea, consolidată pentru o combatere globală a criminalității.
Pe de altă parte, Eurojust va primi un mandat extins pentru a sprijini autoritățile judiciare naționale. Agenția va putea acționa mai proactiv, identificând legăturile dintre cazuri și intervenind din timp în dosare complexe. Mandatul său va fi extins pentru a include noi domenii de criminalitate, cum ar fi criminalitatea informatică, încălcarea sancțiunilor UE și violența bazată pe gen. Procesele interne vor fi simplificate pentru decizii mai rapide, în special în cazurile urgente. Un nou sistem integrat va facilita schimbul de informații între Eurojust, Europol și Parchetul European, permițând identificarea rapidă a cazurilor relevante. Cooperarea internațională va fi extinsă cu state terțe încă din fazele incipiente ale anchetelor, prin proceduri mai flexibile și posibilitatea detașării procurorilor de legătură, conform MEDIAFAX.
Comisia propune, de asemenea, actualizarea ordinului european de anchetă, un instrument esențial pentru colectarea rapidă de probe între statele membre în materie penală. Noile reguli vor simplifica procedurile și vor elimina obstacolele din anchetele transfrontaliere. O noutate este introducerea unui „ordin european de participare de la distanță”, care va permite persoanelor suspectate, acuzate sau victimelor să participe online la audieri în instanțele penale din alte state membre. De asemenea, este propusă revizuirea Regulamentului privind protecția datelor pentru instituțiile și organele Uniunii, pentru a facilita cooperarea între autoritățile de justiție penală, inclusiv prin extinderea colaborării cu Parchetul European (EPPO). Aceste modificări reflectă o tendință generală de digitalizare și eficientizare a justiției penale la nivel european.
Un aspect notabil menționat de Agerpres este creșterea semnificativă a bugetelor și a personalului pentru Europol și Eurojust, o decizie care subliniază angajamentul financiar al UE în consolidarea acestor agenții. Această investiție este crucială, având în vedere că, potrivit estimărilor Comisiei Europene din 2024, costurile criminalității organizate în UE se ridică la miliarde de euro anual, iar doar o mică parte din profiturile ilicite sunt confiscate. Prin automatizarea proceselor și punerea în comun a resurselor, se anticipează o reducere a sarcinii administrative pentru statele membre și o creștere a eficienței operaționale.
De ce contează
Aceste măsuri sunt esențiale pentru cetățenii români și europeni, deoarece criminalitatea transfrontalieră și terorismul reprezintă amenințări directe la adresa siguranței și stabilității. Prin consolidarea Europol și Eurojust, UE își propune să accelereze investigațiile, să îmbunătățească schimbul de informații și să asigure o justiție mai rapidă și mai eficientă. Aceasta înseamnă o capacitate sporită de a destructura rețelele infracționale, de a combate traficul de droguri, de persoane și de arme, și de a preveni atacurile teroriste. Pentru România, o cooperare europeană mai bună se traduce prin acces la resurse și expertiză avansată, crucială în gestionarea cazurilor complexe care depășesc granițele naționale.
În concluzie, propunerile Comisiei Europene marchează un pas important către o arhitectură de securitate și justiție mai robustă și mai integrată la nivelul UE. Următorii pași includ negocierile și aprobarea acestor regulamente de către Parlamentul European și Consiliu. Implementarea cu succes a acestor măsuri va depinde în mare măsură de colaborarea efectivă dintre statele membre și de alocarea resurselor necesare. Rămâne de văzut cum vor fi integrate noile capabilități tehnologice, precum spațiul european al datelor partajate al poliției, în practicile operaționale ale autorităților naționale și cum vor fi gestionate provocările legate de protecția datelor într-un context de schimb accelerat de informații.
Întrebarea fundamentală este dacă aceste reforme vor reuși să țină pasul cu ritmul rapid de evoluție al criminalității moderne și să ofere un răspuns adecvat amenințărilor viitoare.