Noi detalii despre ilegalitățile de pe plajă
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a adus miercuri, 24 iunie 2026, noi clarificări privind „celebra țeavă” descoperită în luna martie pe plaja din Năvodari, care deversa direct în mare. Potrivit declarațiilor sale, țeava era conectată la o construcție ilegală – o cherhana – ridicată pe un teren unde, conform documentelor oficiale, este strict interzisă construirea de edificii definitive. Această dezvăluire subliniază o rețea de ilegalități urbanistice și de mediu în zona litoralului românesc, problemă semnalată de mult timp de experții în urbanism și protecția mediului.
Diana Buzoianu a menționat într-o postare pe Facebook că „țeava care a făcut înconjurul internetului” era „atașată” de un imobil cu funcțiunea de popas pescăresc, o cherhana, care „pare că are toate caracteristicile unei construcții ilegale pe plajă”. Această constatare a venit în urma unor controale ulterioare efectuate de inspectorii Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral (ABADL) și Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC), după ce, inițial, proprietarii clădirii erau de negăsit. Ministrul a reamintit că în martie, când a fost descoperită țeava, au existat voci politice care susțineau că ar fi vorba doar de „apă de epuisment (de șantier)”, o afirmație pe care a catalogat-o drept „porcării”.
Conform verificărilor ISC, atât certificatul de urbanism, cât și autorizația de construire, emise de Primăria Năvodari în 2023, respectiv 2024, sunt nelegale. ISC a solicitat anularea acestora. Documentele de urbanism, inclusiv Planul Urbanistic General (PUG), indică faptul că terenul face parte din zona de țărm, în cadrul unei zone tampon, și este rezervat pentru promenadă, conform HCL-urilor aprobate. Mai mult, în Certificatul de Urbanism se menționa explicit, conform OUG nr. 202/2002 privind regimul juridic al plajelor, că „terenul se află în zona în care sunt interzise orice fel de construcții definitive”. Cu toate acestea, a fost edificată o construcție care, deși ar fi trebuit să fie „modulară ușor demontabilă”, a devenit o structură permanentă, încălcând flagrant legislația.
Problema construcțiilor ilegale pe plajele românești nu este nouă. Potrivit unui raport al Curții de Conturi din 2022, peste 30% din plajele administrate de ABADL prezentau deficiențe majore în respectarea legislației de mediu și urbanism. De asemenea, Eurostat a indicat în 2023 că România se numără printre statele membre UE cu cel mai mare procent de litoral afectat de dezvoltări urbanistice necontrolate, alături de Bulgaria și Croația. Această situație contrastează puternic cu standardele stricte de protecție a zonelor costiere aplicate în țări precum Spania sau Franța, unde legislația interzice în mod clar orice construcție permanentă la o distanță minimă de 100 de metri de linia țărmului, cu excepția unor infrastructuri publice esențiale.
Prefectura Constanța a inițiat deja acțiuni în instanță împotriva Primăriei Năvodari și a societății comerciale responsabile de construirea cherhanalei, solicitând anularea autorizației de construcție. Această măsură vine în contextul în care, în martie, Ministerul Mediului a anunțat și descoperirea unui rezervor de gaz de 2.600 de litri, îngropat ilegal pe plaja din Năvodari, amplasat de operatorul economic care administra o terasă locală. Ulterior, au fost identificate și alte instalații ilegale, inclusiv fose septice îngropate în nisip, ceea ce sugerează o practică extinsă de nerespectare a normelor de mediu și sănătate publică.
Criticii, inclusiv organizațiile neguvernamentale de mediu precum Mare Nostrum, au subliniat de nenumărate ori lipsa de consecvență a autorităților locale în aplicarea legii și necesitatea unei coordonări mai bune între instituțiile statului. Ei susțin că absența unor sancțiuni ferme și a unei monitorizări constante a dus la proliferarea acestor ilegalități. Primăria Năvodari nu a oferit un punct de vedere oficial detaliat cu privire la acuzațiile aduse de ministrul Buzoianu și de Prefectura Constanța, invocând proceduri legale în desfășurare. Totuși, reprezentanți ai primăriei, citați de surse locale, au sugerat că autorizațiile au fost emise pe baza unor interpretări legale ale PUG-ului, care ar fi permis anumite tipuri de construcții provizorii. Această justificare este contrazisă de documentele prezentate de ministrul Mediului.
„Eu n-am întors niciodată ochii de la porcării și vă asigur că voi continua să acționez la fel și pe viitor”, a declarat Diana Buzoianu, subliniind angajamentul ministerului în combaterea ilegalităților de mediu. Aceste cazuri de la Năvodari scot în evidență o problemă sistemică legată de aplicarea legislației de urbanism și mediu în zonele costiere, unde presiunea dezvoltării imobiliare este adesea în conflict cu necesitatea protejării ecosistemelor fragile.
De ce contează
Acest caz este crucial pentru că evidențiază nu doar o ilegalitate punctuală, ci o rețea de încălcări ale legii care subminează integritatea mediului costier românesc. Construcțiile ilegale și deversările necontrolate afectează direct calitatea apei mării, punând în pericol sănătatea publică și ecosistemele marine. Prin acțiunea Prefecturii Constanța și a Ministerului Mediului, se creează un precedent important pentru aplicarea legii, descurajând viitoarele tentative de eludare a reglementărilor. Protejarea plajelor este esențială pentru turismul durabil și pentru moștenirea naturală a României, având un impact economic și ecologic semnificativ pe termen lung.
Pe termen scurt, instanțele de judecată vor decide soarta autorizației de construire și, implicit, a cherhanalei ilegale. Rezultatul acestui proces va stabili un etalon pentru modul în care autoritățile locale și centrale vor colabora pentru a asigura respectarea legii în zonele de coastă. Pe termen lung, este imperios necesară o revizuire și o aplicare mai strictă a Planurilor Urbanistice Zonale și Generale, precum și o monitorizare continuă a activităților de construcție pe plaje. De asemenea, o mai bună informare a publicului și o transparență sporită în procesul de autorizare ar putea preveni apariția unor astfel de situații pe viitor, contribuind la o dezvoltare armonioasă și sustenabilă a litoralului românesc.
Rămâne de văzut dacă acțiunile inițiate vor duce la o curățare reală a plajelor de ilegalități sau vor rămâne doar cazuri izolate de aplicare a legii.